Situația epidemiologică actuală

În județul Neamț, numărul de cazuri de rujeola este creștere, afectând în special persoanele nevaccinate. În anul 2024, s-au înregistrat 1332 de cazuri, cu o creștere progresivă de la 5 cazuri în ianuarie la 312 cazuri în decembrie. Pe parcursul anului 2024, s-au identificat 31 de focare active, totalizând 214 cazuri.

Distribuția pe grupe de vârstă și mediu de rezidență:

• 1215 dintre cazuri au fost raportate la minori, dintre care 576 sunt copii sub 4 ani, ceea ce subliniază vulnerabilitatea celor mici în fața rujeolei.
• 694 de cazuri au fost înregistrate în mediul rural, iar 638 de cazuri în mediul urban.

Această tendință epidemică alarmantă a continuat și în 2025, cu 662 de cazuri doar în primele două luni ale anului (370 în ianuarie și 292 în februarie), ceea ce sugerează o extindere continuă a rujeolei. Peste 80% dintre cazurile recente sunt la copii: în ianuarie 2025, s-au înregistrat 323 de cazuri la copii și în februarie 2025, 263 de cazuri la copii.

Grafic  1 Situația cazurilor de rujeolă 2024, 2025 pe luni

Grafic  2 Situația cazurilor de rujeolă 2024, 2025 pe grupă de vârstă

Cele mai afectate zone rămân Roman, Piatra Neamț și Târgu Neamț.

Analiza retrospectivă a cazurilor de rujeolă din județul Neamț evidențiază un model fluctuant al incidenței bolii. În perioada 2014-2015, nu s-au înregistrat cazuri. Anul 2016 a marcat apariția primelor 4 cazuri, urmat de o creștere semnificativă în 2017, cu 123 de cazuri. Această tendință ascendentă a continuat în 2018, când numărul cazurilor a ajuns la 302, atingând un vârf în 2019, când s-au înregistrat 469 de cazuri.

Anul 2020 a marcat o scădere a numărului de cazuri la 117, urmat de o perioadă de trei ani consecutivi, 2021-2023, în care nu s-a înregistrat niciun caz. Totuși, anul 2024 a adus o creștere alarmantă a incidenței rujeolei, cu 1332 de cazuri, ceea ce reprezintă o creștere fără precedent în ultimii 10 ani. Această evoluție indică o scădere a acoperirii vaccinale și o transmitere activă a virusului în comunitate.

Descrierea bolii

Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă virală foarte contagioasă, cu receptivitate generala, produsă de virusul rujeolic (familia Paramyxovirus). Este cunoscută ca boală a copilăriei, însă poate afecta persoane de orice vârstă care nu sunt imunizate. Rujeola se transmite predominant pe calea aerului, prin picăturile eliminate de o persoană bolnavă atunci când tușește, strănută sau chiar vorbește. Virusul este extrem de virulent și poate rămâne activ și contagios în aer sau pe suprafețe până la 2 ore după ce a fost expulzat. Astfel, orice persoană neimunizată (nevaccinată sau care nu a avut boala) poate contracta rujeola dacă intră în contact cu mediul contaminat de virus.

Contagiozitatea rujeolei este deosebit de ridicată – specialiștii estimează că un singur bolnav poate infecta, în medie, 12 până la 18 persoane susceptibile din jurul său. În absența imunității, peste 90% dintre persoanele expuse la virusul rujeolic vor dezvolta boala.

Anumite grupuri de risc prezintă probabilitate mai mare de a contracta rujeola și de a dezvolta forme grave ale bolii. Din această categorie fac parte în primul rând persoanele nevaccinate (copii sau adulți), în special copiii mici sub vârsta de 1 an (care încă nu pot primi vaccinul ROR și a căror imunitate pasivă de la mamă dispare după primele luni). De asemenea, femeile însărcinate și persoanele cu imunitate scăzută (de exemplu cele cu afecțiuni care le slăbesc sistemul imunitar sau aflate în tratament imunosupresor) au un risc crescut de complicații severe dacă se îmbolnăvesc. Copiii subnutriți și cei cu deficit de vitamina A sunt și ei mai vulnerabili la infecție și complicații. De asemenea, persoanele care călătoresc sau locuiesc în zone cu epidemii active de rujeolă se află la risc sporit de expunere. Protejarea acestor grupuri sensibile depinde în mare măsură de menținerea unei imunizări colective ridicate în populația generală.

Rujeola debutează după o perioadă de incubație de aproximativ 10–14 zile de la contactul cu virusul. Primele manifestări seamănă cu o răceală severă: apare febră înaltă (38–40°C), însoțită de tuse seacă, secreții nazale (rinoree) și conjunctivită (ochi înroșiți, sensibili la lumină). Aceste simptome inițiale persistă câteva zile, după care se instalează erupția caracteristică. Erupția cutanată rujeolică constă în pete roșii mici, ușor ridicate, care apar mai întâi pe față și pe gât, apoi se extind treptat pe tot corpul. În unele zone, petele pot conflua, creând suprafețe eritematoase întinse. Erupția este adesea însoțită de o recrudescență a febrei (până la 40–41°C) și marchează faza a treia a bolii, cea eruptivă. După circa 4-7 zile, leziunile cutanate încep să se estompeze în ordinea apariției, iar starea generală se ameliorează treptat.

Simptome și complicații

Simptomele tipice ale rujeolei includ:

• Febră mare, debutând adesea brusc;
• Tuse persistentă și secreții nazale abundente (coriza);
• Conjunctivită (inflamația ochilor, care devin roșii și lăcrimează);
• Pete Koplik – puncte albicioase cu halou roșu, pe perete posterior al faringelui, mucoasa obrazului în zona ultimilor molari sau premolari cu aspect de „stropitură de var” (semn specific, care apare înainte de erupția pe piele, dar care dispare în maxim o zi);
• Erupție cutanată (exantem) formată din pete roșii care apar după 2–4 zile de la debutul febrei, inițial pe față, apoi extinzându-se pe trunchi și membre.

Complicațiile rujeolei variază de la forme severe, care pot pune viața în pericol, până la afecțiuni mai ușoare, dar care pot afecta semnificativ calitatea vieții pacientului. în cazurile grave, rujeola poate determina encefalită acută, o inflamație severă a creierului care poate provoca convulsii, leziuni neurologice permanente sau chiar deces. O altă complicație deosebit de gravă este panencefalita sclerozantă subacută (PESS), o boală neurologică rară, dar fatală, care apare la câțiva ani după infecția inițială și duce la deteriorare neurologică progresivă.

Printre complicațiile severe se numără și pneumonia rujeolică, care poate avea o evoluție rapidă și este cea mai frecventă cauză de deces asociată bolii. Infecțiile severe ale tractului respirator pot afecta plămânii și determina insuficiență respiratorie.

Complicațiile moderate includ otita medie (infecție a urechii), care poate duce la pierderea temporară sau permanentă a auzului, și diareea severă, care poate cauza deshidratare periculoasă, mai ales la copiii mici. Uneori, pot apărea complicații oftalmologice, cum ar fi keratita rujeolică, ce poate duce la afectarea vederii.

Deși unele persoane pot trece prin infecție fără a dezvolta complicații severe, riscul acestor manifestări grave este considerabil, mai ales la copiii sub 5 ani, adulții nevaccinați și persoanele imunocompromise.

Rujeola poate agrava, de asemenea, alte condiții de sănătate preexistente și slăbește sistemul imunitar pe termen scurt. După boală, organismul își poate pierde temporar „memoria” imunologică pentru alte infecții, devenind vulnerabil la boli pe care le depășise anterior. De menționat și riscurile în sarcină: dacă o femeie însărcinată se îmbolnăvește de rujeola, pot surveni complicații precum avort spontan, naștere prematură sau greutate mică a nou-născutului.

Măsuri de prevenție

Vaccinarea ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) reprezintă principala măsură de prevenire a rujeolei și este singura protecție specifică eficientă împotriva acestei boli. Vaccinul combinat ROR conține virus rujeolic atenuat și induce o imunitate de lungă durată. Conform recomandărilor Ministerului Sănătății și ale Organizației Mondiale a Sănătății, schema completă de vaccinare cuprinde două doze administrate la vârsta de 12 luni (1 an) – prima doză, urmată de un rapel la 5 ani. Aceste doze se realizează gratuit, prin medicul de familie, conform Calendarului Național de Vaccinare. În context epidemiologic deosebit, vaccinul ROR se poate administra și mai devreme: de exemplu, începând din decembrie 2023 și până în luna august 2024, Ministerul Sănătății a introdus o doză suplimentară „doza 0” pentru sugarii cu vârste între 9 și 11 luni (aceasta fiind o doză în avans, care nu înlocuiește dozele de la 1 an și 5 ani). De asemenea, autoritățile derulează campanii de recuperare vaccinală la copiii mai mari nevaccinați: se urmărește vaccinarea de urgență a copiilor de 1–4 ani care nu au primit nicio doză, precum și a celor de 5–14 ani care nu au schema completă (două doze). Scopul este creșterea imunității de grup și protejarea copiilor susceptibili.

Eficacitatea și siguranța vaccinului: Vaccinul ROR s-a dovedit foarte eficient. După administrarea primei doze (la 1 an), peste 95% dintre copii dobândesc imunitate contra rujeolei. A doua doză (rapelul de la 5 ani) ridică protecția la aproximativ 99% dintre cei vaccinați, asigurând imunitate de lungă durată la majoritatea covârșitoare a persoanelor. Practic, schema completă conferă protecție aproape în totalitate împotriva rujeolei. Totuși, pentru a elimina boala la nivel de comunitate, este necesar ca o proporție foarte mare a populației să fie vaccinată. OMS recomandă o acoperire vaccinală de cel puțin 95% pentru a întrerupe transmiterea rujeolei și a preveni epidemiile. În județul Neamț, ca și în alte zone ale țării, acoperirea vaccinală a scăzut sub nivelul optim în ultimii ani, ceea ce a contribuit la recrudescența bolii. Datele recente (august 2024) arată că în Neamț doar aproximativ 35% dintre copiii de 1 an primiseră prima doză de ROR la timp, ajungând la 60% la vârsta de 18 luni. Numai 45% dintre copiii de 5 ani aveau rapelul făcut – mult sub ținta de 95%. Această situație subliniază importanța intensificării eforturilor de vaccinare.

Vaccinul ROR are un profil de siguranță foarte bun, fiind utilizat de zeci de ani pe scară largă. Peste 500 de milioane de doze au fost administrate în ultimele 4 decenii la nivel global, cu monitorizare atentă a siguranței. Reacțiile adverse sunt în general minore și tranzitorii: de exemplu, poate apărea o ușoară febră sau o înroșire și tumefiere la locul injecției. Rareori, unii copii dezvoltă la 7–14 zile după vaccinare o erupție cutanată ușoară, necontagioasă, care dispare de la sine în câteva zile. Aceste efecte trecătoare indică răspunsul imun al organismului și nu sunt periculoase. Nu există dovezi științifice credibile care să lege vaccinul ROR de efecte adverse grave pe termen lung – dimpotrivă, beneficiile în prevenirea rujeolei (și a oreionului și rubeolei) depășesc incomensurabil eventualele riscuri minore. Vaccinarea protejează atât persoana vaccinată, cât și comunitatea, întrucât împiedică circulația virusului și apără indirect și pe cei care nu pot fi vaccinați (cum sunt sugarii sau persoanele cu contraindicații medicale). Mesajul ferm al Ministerului Sănătății și al Organizației Mondiale a Sănătății este acela că vaccinarea ROR salvează vieți și este esențială pentru a stopa epidemia de rujeolă.

Recomandări

Pentru protejarea sănătății copiilor și a comunității, Direcția de Sănătate Publică a Județului Neamț recomandă ferm următoarele măsuri:

• Vaccinați-vă copiii conform schemei naționale! Verificați carnetul de vaccinări al copilului dumneavoastră și asigurați-vă că are făcute ambele doze de vaccin ROR la vârstele recomandate (1 an și 5 ani). Dacă din orice motiv copilul a rămas nevaccinat sau nu a primit rapelul de la 5 ani, adresați-vă de urgență medicului de familie pentru recuperarea vaccinării. Vaccinarea întârziată este încă eficientă și poate oferi protecție înainte de expunere la boală. Medicul de familie vă poate oferi toate informațiile necesare despre programul de vaccinare și poate efectua vaccinarea în condiții de siguranță.
• Fiți vigilenți la simptome și acționați prompt. În cazul în care observați simptome compatibile cu rujeola – febră mare, erupție pe piele, tuse, conjunctivită – la copilul dumneavoastră sau la alt membru al familiei, țineți persoana acasă și contactați imediat medicul de familie pentru îndrumare. Evitați pe cât posibil să mergeți în colectivitate (grădiniță, școală, loc de muncă) sau în aglomerații, pentru a preveni transmiterea altora. Anunțați medicul și dacă ați aflat că dumneavoastră sau copilul ați fost în contact direct cu un bolnav de rujeolă, chiar dacă încă nu aveți simptome – de exemplu, dacă în comunitatea sau școala dumneavoastră există cazuri confirmate. La recomandarea medicului, persoanele neimunizate care au fost expuse recent la virus pot fi vaccinate în primele 72 de ore de la contact, ceea ce poate preveni apariția bolii sau îi poate atenua evoluția. Cu alte cuvinte, vaccinarea de urgență post-expunere este o măsură de protecție ce se poate aplica în intervalul imediat după contactul cu virusul, în special în cazul sugarilor mai mari de 9 luni și al copiilor mici nevaccinați.
• Informați-vă din surse oficiale și respectați recomandările autorităților sanitare. Pentru orice nelămuriri legate de rujeolă sau de vaccinare, consultați sursele oficiale de informații: site-ul Ministerului Sănătății, al Institutului Național de Sănătate Publică (CNSCBT) sau al Direcției de Sănătate Publică a Județului Neamț. Acolo veți găsi date actualizate despre evoluția cazurilor, recomandări de la experți și răspunsuri la întrebări frecvente. De asemenea, discutați cu medicul de familie orice aspect referitor la vaccinare, la starea de sănătate a copilului sau la măsurile de prevenire a îmbolnăvirii. Urmați sfaturile profesioniștilor din domeniul sănătății și participați activ la efortul comunitar de limitare a răspândirii rujeolei, prin vaccinarea copiilor și respectarea măsurilor de izolare când este cazul. Prin responsabilitate și solidaritate, putem proteja împreună comunitatea de efectele acestei boli.

Pe lângă vaccinare, măsurile aplicate la nivel comunitar pot contribui la limitarea răspândirii bolii:

• Aerisirea frecventă a încăperilor, deoarece virusul poate rămâne în aer timp de aproximativ 2 ore;
• Igiena riguroasă a mâinilor prin spălare frecventă cu apă și săpun;
• Evitarea contactului cu persoanele infectate și izolarea celor bolnavi pentru a preveni transmiterea virusului;
• Dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse, mai ales în unități de învățământ sau spații publice.

În concluzie, Direcția de Sănătate Publică a Județului Neamț subliniază importanța prevenirii rujeolei prin vaccinare și a acțiunii prompte în caz de suspiciune de boală. Rujeola este o boală severă, dar care poate fi prevenită aproape în totalitate prin imunizare. Fiecare dintre noi – părinți, bunici, educatori sau simpli membri ai comunității – are un rol în a se informa corect și a contribui la protejarea celor vulnerabili (în special copiii prea mici pentru a fi vaccinați și persoanele cu contraindicații medicale). Prin vaccinare și colaborare cu personalul medical, putem stopa transmiterea rujeolei și asigura un mediu sigur și sănătos pentru toți. Sănătatea copiilor noștri și a întregii comunități depinde de măsurile pe care le luăm astăzi.

Protejați-vă, protejați-i pe ceilalți – vaccinați-vă!