Despre enterovirusuri și bolile provocate de acestea

Ce sunt enterovirusurile?

Enterovirusurile sunt virusuri mici alcatuite din ARN si proteina. Acest grup include poliovirusuri, coxsakievirusuri, echovirusuri si alte enterovirusuri. Exista 62 non-polio enterovirusuri care pot cauza boli la oameni: 23 Coxsackie A virus, 6 Coxsackie B virus, 28/30 echovirusi, 3 poliovirusuri si alte enterovirusuri, dintre care cel mai nou descoperit este enterovirusul 68-71.

Enterovirusurile sunt membre ale familiei Picornaviridae.

Cele mai frecvente serotipuri de enterovirusuri implicate in imbolnaviri la copii sunt:

Echovirus11- 12,2%

Echovirus 9- 11,2%

Coxsackie B5- 8,7%

Echovirus 4- 6,3%

Echovirus 6- 5,5%

Cat de obisnuite sunt infectiile cu acesti virusi?

Nonpolioenterovirusii sunt ubicvitari, Enterovirusii cauzeaza estimativ 10-15 mil sau mai mult infectii simptomatice pe an in USA.

Rata de fatalitate pentru infectia cu enterovirusul 71 a fost estimata intre 1/100000 si 1/10000 in timpul primei izbucniri in Taiwan, in 1998.

In zona temperata infectiile cu enterovirusuri apar mai des in timpul verii si toamna.

Cine prezinta risc de infectie cu acesti virusi?

Toata lumea prezinta risc de infectie. Sugarii, copiii si adolescentii sunt mult mai susceptibili la infectie pentru ca au mai putini anticorpi si sunt mai putini imuni de la expunerile anterioare. Adultii pot fi infectati daca nu au imunitate specifica.

Cum poate fi infectat cineva cu acesti virusi?

Enterovirusii pot fi gasiti in secretiile respiratorii (saliva, sputa si mucus nazal) si materiile fecale ale persoanelor infectate. Alte persoane se pot infecta prin contact direct cu secretii de la persoanele infectate sau prin contact cu suprafete si obiecte contaminate, cum ar fi paharul sau telefonul. Parintii, profesorii si lucratorii in centrele de ingrijire a copiilor se pot infecta prin contaminarea mainilor cu materii fecale de la copiii infectati in timpul schimbarii scutecului.

Incepand cu cateva zile inainte de a aparea simptomele, pacientii care sunt infectati cu enterovirusuri pot transmite virusul la ceilalti si varful infectiozitatii se produce intr-o saptamana de la invazie.Virusul poate fi gasit atat in gat cat si in materiile fecale.Pacientul poate excreta virusul in scaun timp de cateva saptamani.

Ce suferinte provoaca acesti virusi?

Perioada de incubatie este de 2-10 zile.

Multi oameni care sunt infectati cu enterovirus nu au nici o suferinta. Alteori, persoanele infectate pot sa dezvolte simptomatologie respiratorie superioara (raceala), simptomatologie asemanatoare gripei sau simptomatologie cu rash.

Mai putin obisnuit, unele persoane pot avea meningita “aseptica” sau virala. Rareori, o persoana poate dezvolta o afectare a inimii (miocardita), a creierului (encefalita), paralizie.

Infectia cu enterovirus este suspectata a juca un rol in dezvoltarea diabetului juvenil (diabet zaharat). Nou-nascutii infectati cu enterovirusul pot dezvolta rareori o suferinta severa si pot deceda.

In mod obisnuit, nu exista complicatii pe termen lung in cazul suferintei respiratorii sau in cazul meningitei aseptice. Unii pacienti care au paralizie sau encefalita nu se pot recupera complet. Persoanele care dezvolta afectare cardiaca (cardiomiopatie dilatativa) necesita ingrijire pe termen lung. Durata bolii este de obicei 7-10 zile.

In ce situatii trebuie consultat imediat medical?

Simptome ca “somnolenta extrema”, “contractii mioclonice” si “varsaturi persistente” pot fi indicatori ai instalarii unei complicatii severe. Aceste cazuri ar trebui trimise imediat la spital. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor sub 5 ani deoarece pot apare complicatii severe in aceasta perioada. Pacientii ar trebui deasemenea sa ceara ajutor medical in cazurile de febra persistenta, scaderea activitatii,iritabilitate, afectare a constientei, coma, redoarea cefei, paralizia unui membru, convulsii, dispnee, slabiciune, tahicardie sau puls neregulat.

Care sunt riscurile infectiei cu enterovirusuri in sarcina?

Ca pentru orice alt adult, riscul infectiei este crescut la femeile insarcinate care nu au anticorpi din expunerile anterioare la enterovirusuri si vin in contact cu copiii – principalii purtatori de virusi.

Majoritatea infectiilor cu enterovirusuri in timpul sarcinii cauzeaza simptome minore sau nu afecteaza mama. Cu toate ca informatiile sunt limitate, nu este clar evidentiat ca infectia maternala cu enterovirusuri cauzeaza efecte nedorite asupra sarcinii cum ar fi avortul, fat mort sau defecte congenitale. Oricum, la mamele infectate, la scurt timp inaintea nasterii, virusul poate trece la nou nascut. Nou nascutii infectati cu enterovirusuri de obicei au simptome minore,dar rareori ei pot dezvolta o suferinta covarsitoare la majoritatea organelor, incluzand ficatul si inima, urmate de deces.

Riscul acestei infectii severe este mai crescut la nou nascutii infectati in timpul primelor doua saptamani de viata.

Nou nascutul se infecteaza vertical de la mama; rezultatul infectiei neonatale este puternic influentat de prezenta sau absenta anticorpilor specifici materni pentru serotipurile enterovirale. Cel mai important factor in infectia neonatala cu enterovirus este perioada in care a suferit mama infectia si dezvoltarea de anticorpi IgG materni.

Pot fi prevenite aceste infectii?

Curatenia generala si spalarea pe maini frecventa sunt cele mai eficiente in reducerea raspandirii virusurilor. Deasemenea, curatarea suprafetelor contaminate si a articolelor murdare cu apa si sapun si apoi dezinfectarea lor cu o solutie clorurata poate fi o metoda foarte eficienta pentru inactivarea virusului, in special in centrele de ingrijire a copiilor.

Nu exista pana in prezent nici un medicament care sa distruga enterovirusii. Strategiile de tratament sunt pentru suportul si stabilizarea pacientului si sa elimine disconfortul.

Cum sa indepartam enterovirusul din apa de baut?

Fierberea apei timp de 1 minut (3 minute daca locuiesti la altitudine) va distruge sau va inactiva enterovirusurile. Apa trebuie depozitata intr-un recipient curat cu un capac sau in frigider. Datorita dimensiunii mici a virusului, un filtru pentru apa nu indeparteaza virusul din apa.

Cum pot fi prevenite infectiile cu enterovirusuri?

A. Având în vedere faptul că, majoritatea cazurilor sunt la copii si ca, in curand se redeschid colectivităţile de copii preşcolari/ şcolari, considerăm oportun sa reamintim necesitatea respectarii cu stricteţe, în toate unităţile şcolare şi preşcolare, a următoarelor reguli:

· reguli de igienă personală a copiilor (spălarea cât mai frecventă pe mâini înainte de masă, după folosirea toaletelor, după diverse activităţi sau jocuri);

· asigurarea de către unităţile şcolare/ preşcolare de săpun lichid, prosop de hârtie, hârtie igienică la grupurile sanitare;

· intensificarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie în unităţile respective, cu respectarea concentraţiei substanţelor dezinfectante folosite (săli de clasă, grupuri sanitare), dezinfecţia zilnică a ustensilelor folosite la curăţenie (lavete, mopp-uri) şi folosirea acestora cu destinaţie separată pentru clase şi grupuri sanitare, dezinfecţia zilnică a jucăriilor, suprafeţelor şi veselei (în grădiniţe);

· aerisirea frecventă a sălilor de clasă;

· consumul apei din surse autorizate şi utilizarea de pahare de unică folosinţă;

· spălarea riguroasă a fructelor şi legumelor înainte de consum.

B. Masuri pentru populaţia generală:

· spălarea cât mai frecventă pe mâini înainte de masă, după folosirea toaletelor, după diverse activităţi

· spălarea riguroasă a fructelor şi legumelor înainte de consum

· evitarea scăldatului în locuri neamenajate şi necontrolate

· prezentarea la medic în caz de îmbolnăvire

· consumul de apă de băut numai din surse sigure

· colectarea corespunzătoare şi evacuarea zilnică a gunoiului menajer.

 C. Masuri pentru unitati sanitare:

Enterovirusurile  constituie o cauza posibila si de infectii nosocomiale, ceea ce face necesara instruirea specifica a personalului in legatura cu manifestarile precoce comune ale acestor infectii  si cu masurile preventionale si de control ce se impun:

· triajul epidemiologic zilnic, controlul medical al personalului, masuri de dezinfectie a veselei, salilor de mese, dormitoarelor in unitati spitalicesti sau colectivitati temporare ;

· pentru incaperi, aplicarea de procedee de decontaminare a aerosolilor prin ultraviolete si  filtrare si decontaminarea suprafetelor;

· alimentele vor fi supuse unei atente prelucrari termice; se vor aplica masuri riguroase de dezinfectie si dezinsectie.

· dezinfectia continua si terminala a camerei bolnavului, a rufariei de pat si de corp, dezinfectia excretelor si dezmuştizarile completeaza actiunile generale in focar.