COMUNICAT DE PRESĂ - Boli de sezon - Gripa

În cadrul programului de imunizare antigripala pentru sezonul 2022/2023 Direcția de Sănătate Publică Neamț a primit în data de 21 septembrie  o primă tranșă de vaccin antigripal constând în 23.726 de doze. O nouă tranșă de vaccin – 11.990 de doze a fost primită în data de 28 septembrie.

Până în prezent  au fost administrate 2.983 de doze de vaccin antigripal, din care 1.204 în rural. Nu au fost raportate reacții adverse după vaccinările efectuate.

Ce este gripa?

Gripa sezonieră este o este o boală respiratorie contagioasă cauzată de virusurile gripale care infectează tractul respirator (nas, gât și plămâni).

Exista patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C si D.

Virusurile gripale A si B provoca epidemii sezoniere in fiecare an, in timp ce virusul gripal C nu provoacă epidemii, ci doar forme ușoare de boala.

In ceea ce privește virusul gripal D, acesta nu afectează omul, ci bovinele.  Și animalele pot contracta gripă. În anumite cazuri, oamenii se pot molipsi de la animale, cum este cazul gripei aviare sau al gripei porcine.

Ocazional virusurile gripale de tip A pot cauza pandemii. Pandemia constă în răspândirea rapidă, la nivel mondial, a unui nou tip de gripă umană. Pandemiile de gripă survin când apare o tulpină nouă de virus gripal care poate infecta oamenii, la care majoritatea nu sunt imuni și care se poate transmite ușor de la om la om.

Gripa de tip B tinde să provoace forme de  boală mai puțin severe. La copii gripa de tip B este mai  severă și poate fi similară cu cea asociată cu gripa de tip A.

Gripa este foarte infecțioasă, cu o perioadă obișnuită de incubație de 1 până la 3 zile.

Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte anotimpuri.

Care sunt simptomele gripei?

Nu toată lumea infectată cu virusul gripal se simte rău, unele persoane pot avea doar simptome ușoare pe când altele pot avea simptome mai severe, în special dacă au o altă condiție medicală la bază, ca de exemplu probleme cu plămânii precum astm sau probleme cu sistemul imunitar.

Simptomele obișnuite sunt:

• Febră și frisoane
• Tuse, durere în gât și rinoree sau nas înfundat
• Dureri musculare, dureri articulare, dureri de cap, oboseală
• Greață, vărsături și diaree (mai des întâlnit la copii decât la adulți)

Spre deosebire de răceală care debutează treptat cu dureri în gât şi congestie nazală sau rinoree, simptomele gripale debutează brusc cu febră, dureri musculare, cefalee şi oboseală. Simptomele de răceală sunt, de obicei, mai slabe decât cele de gripă.

Care sunt complicațiile gripei?

Complicațiile gripei pot include pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, deshidratare și agravarea afecțiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, și/sau agrava anumite afecțiuni cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Cum se transmite gripa?

Gripa se transmite ușor de la om la om, în special prin contact direct cu secreții provenite de la pacienți infecțioși, de exemplu picături de fluide răspândite prin tuse sau expirație. De asemenea, se transmite prin secrețiile de pe mâini, batiste sau suprafețe pe care oamenii le ating.

Adulții cu gripă sunt contagioși din ziua de dinaintea apariției simptomelor până la 5-7 zile după aceea, pe când copiii mici și persoanele cu sistem imunitar scăzut ar putea fi contagioși o perioadă mai lungă.

Cine este expus riscului de a contracta gripă?

Anual, aproximativ 20% din populație contractează virusul gripal și una din patru persoane infectate are simptome de gripă. Copiii se infectează ceva mai ușor decât adulții.

Formele grave și complicațiile sunt mai frecvente la copiii foarte mici, vârstnici cu sănătate fragilă și anumite categorii medicale cu risc. Cu toate acestea, aproximativ jumătate din copiii și populația adultă activă care trebuie spitalizați la terapie intensivă nu au alte afecțiuni medicale.

Infecţia gripală la gravide cunoaşte de regulă o evoluţie mai severă. Riscul complicaţiilor şi al evoluţiei nefavorabile pare să fie scăzut la gravidele infectate în ultimul trimestru de sarcină si în primele 4 săptămâni de după naștere. Femeile insarcinate care au gripa sunt mult mai susceptibile de a fi internate in spital si chiar de a muri. In plus, ele se pot confrunta cu probleme ale nou-nascutilor acestora, printre care nastere prematura si crestere limitata.

Cum poate fi prevenită gripa?

Singura măsură specifică de prevenire a gripei este vaccinarea antigripală recomandată grupelor de populaţie care pot transmite gripa cât şi persoanelor cu risc crescut de a face complicaţii datorate gripei (persoane cu vârsta peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, gravide).

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate ajuta la prevenirea gripei. Vă reamintim principalele măsuri nespecifice de prevenire a gripei:

1. Evitați contactul apropiat cu persoanele care sunt bolnave.

Evitați contactul strâns cu persoanele care sunt bolnave. Când sunteți bolnav, păstrați distanța față de ceilalți pentru a-i proteja și pe ei să nu se îmbolnăvească.

2. Stați acasă când sunteți bolnav.

Dacă este posibil, stați acasă și nu mergeți la serviciu, la școală când sunteți bolnav. Acest lucru va ajuta la prevenirea răspândirii bolii dvs. la alții.

3. Acoperiți-vă gura și nasul când tușiți sau strănutați.

Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel atunci când strănutați. Apoi aruncați șervețelul folosit. Virușii gripei se răspândesc în principal prin picături produse atunci când persoanele cu gripă tușesc, strănută sau vorbesc.

Nu reutilizați batiste sau șervețele. Virusul gripei și alte virusuri respiratorii pot supraviețui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteți infecta atingând batiste și șervețele utilizate.

Dacă nu aveți un șervețel disponibil strănutați acoperindu-vă în totalitate nasul și gura cu brațul.

4. Spălați-vă pe mâini în mod regulat cu apă și săpun.

Spălarea des pe mâini vă va proteja de microbi. Dacă nu sunt disponibile apă și săpun, utilizați un produs dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.

5. Evitați să vă atingeți ochii, nasul sau gura.

Germenii se pot răspândi atunci când o persoană atinge un obiect care este contaminat și apoi își atinge ochii, nasul sau gura.

Curățați și dezinfectați suprafețele atinse frecvent acasă, la serviciu sau la școală, mai ales când cineva este bolnav.

6. Dormiți mult, fii activ fizic, evitați stresul, beți multe lichide și mâncați alimente hrănitoare.

Cum se tratează gripa?

Medicamentele antivirale, luate cât mai rapid după instalarea bolii, sunt măsuri sigure și eficiente în tratamentul gripei. Antiviralele sunt însă recomandate, în general, în cazuri grave sau care avansează rapid. În anumite cazuri, pacienții fac complicații bacteriene în urma unei infecții cu virusul gripal și trebuie tratați cu antibiotice.

Antiviralele sunt medicamente (sub formă de comprimate/ sirop / pulbere pentru inhalaţii) care sunt active asupra virusurilor gripale. Antiviralele sunt a doua linie de apărare împotriva gripei. Antiviralele sunt diferite de antibiotice şi se eliberează din farmacii numai pe bază de rețetă.

Dacă apar simptome de îmbolnăvire, contactați medicul de familie sau mergeți la Unitățile de Primiri Urgențe pentru a primi medicația adecvată. Nu luați medicamente fără recomandarea medicului!

Care este diferența intre gripa sezoniera, gripa aviara, gripa porcina si gripa pandemica?

Virusurile gripale circula in mod obisnuit in mediul uman si animal. Tulpini diferite pot cauza boala la oameni, pasari si porci.

Gripa sezoniera este cauzata de virusuri gripale care sunt adaptate sa se raspandeasca in populatia umana (gripa umana). Oamenii prezinta imunitate naturala la tulpinile care se afla in circulatie, si aceasta imunitate poate fi crescuta in urma vaccinarii cu vaccin gripal sezonier.

Gripa aviara este cauzata de virusuri gripale adaptate pentru infectia la pasari. In mod similar gripa porcina este cauzata de virusuri gripale adaptate pentru infectia la porci. Toate aceste imbolnaviri prezinta aceleasi simptome la gazdele lor. Uneori, oamenii si animalele pot schimba intre ele tulpini de virus gripal, cum ar fi persoane infectate cu virus gripal aviar sau porcin, in mod uzual dupa contact direct cu animalele bolnave.

Amestecarea virusurilor gripale umane si animale poate duce la dezvoltarea unui virus gripal schimbat care are abilitatea de a infecta si a se transmite in populatia umana. In acest caz, populatia umana poate sa nu aiba deloc imunitate fata de acest virus nou.

Gripa pandemica este definita ca fiind aparitia unui nou virus gripal care se raspandeste cu usurinta in populatia umana. Cand apare acest nou virus, oamenii nu au imunitate naturala pentru a fi protejati impotriva lui. Ca urmare, exista riscul ca aceste virusuri gripale noi sa determine aparitia unei pandemii de gripa daca virusul se transmite cu usurinta de la om la om.

Trei pandemii de gripă au avut loc în secolul 20 (în 1918, 1957 și 1968). În iunie 2009 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat prima pandemie de gripă din acest secol. Aceasta a fost cauzată de un virus gripal A(H1N1). Virusul A(H1N1) a cauzat rate mai mari de îmbolnăvire la copii și adulți tineri și rate mai scăzute de boală la adulții cu vârsta de 60 de ani și peste în comparație cu gripa „sezonieră”. Pentru majoritatea indivizilor boala a fost ușoară. Simptomele erau similare cu cele ale gripei „sezoniere”, deși simptome gastrointestinale (vărsături și diaree) au fost raportate mai frecvent decât este de obicei pentru gripa „sezonieră”.