COMUNICAT DE PRESĂ - Ziua Mondială Fără Tutun, 31 mai 2018

Tema: Tutunul şi bolile cardiovasculare

Slogan: “Tutunul ucide în mare măsură prin bolile cardiovasculare!”

In 1987, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat prin Rezoluţia WHA40.38 un apel ca ziua de 7 aprilie 1988 – a 40-a aniversare OMS – să devină ziua mondială fără fumat. In 1988, Rezoluţia WHA42.19 a instituit „Ziua Mondială Fără Tutun”, care se celebrează în fiecare an la 31 mai sub auspiciile OMS.

În 2018 atenția se îndreaptă către ucigașul nr. 1 al omenirii - bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Tema din acest an, Tutunul şi bolile cardiovasculare, focalizează pe bolile asociate fumatului și are drept scop sporirea conștientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral și alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.

Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-și piardă viața în acest secol  dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deși o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge decidenții sociali - de a le adopta și publicul - de a le pune în practică pe cele ce îl privesc.

Evidențele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama țărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbații din țările cu venituri mijlocii și femeile din țările cu venituri mari.

Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indică fumat mai frecvent la bărbații din zonele Sud & Est decât în zonele Nord & Vest și la femeile din Vest & Sud (exceptând socio-culturile islamice) față de Est.

În lume, bolile cardiovasculare (BCV) continuă să reprezinte prima cauza de deces, cu mortalitatea specifică  mai mare în țările cu venituri mici și mijlocii. În Euro-OMS BCV au generat aproape 1/2 din totalul deceselor, în timp ce în UE ceva mai mult de 1/3. Deși numărul cazurilor noi BCV înregistrează o anumită scădere în ultima decadă, BCV erau încă responsabile de procentaje importante din anii de viață pierduți prin dizabilitate și decese premature (DALYs pierduți) în Europa 2015.

Între 1 și 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacă fumează, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decât bărbații.

Deși românii fumează la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară țărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt, cu toate că acest tip de deces a scăzut față de 2010 cu circa 17%. Ordinea mortalităților specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar și alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (prefațând infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii.

În 2012, tributul BCV plătit fumatului de români se ridica la 13% dintre diagnostice și la  circa 12% dintre decese.  Date din 2015 arătau pentru România prevalențe BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; după procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 între 3 factori comportamentali de risc (după alimentație) – ca și în UE.

Mesaje cheie:

• În prezent fumatul contribuie notabil la cele mai multe dintre principalele cauze de deces pe plan mondial; jumătate dintre fumători vor muri de o boală legată de consumul de tutun.
• Fumatul reprezintă un important factor de risc pentru morbiditate și mortalitate prin boala ischemică cardiacă, accident vascular cerebral și boli vasculare periferice.
• Deși progresele medicinii pot reduce decesele specifice, soluția eficientă constă în sporirea conștientizării încă insuficiente a publicului în privința riscului major pentru bolile cardiovasculare indus de consumul de tutun.

Cu ocazia ZMFT 2018 în judeţul nostru se organizează următoarele acţiuni:

• Transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP Bucuresti către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
• Activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul medical din cabinetele  şcolare;
• Activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ şi în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
• Distribuire de materiale informative specifice temei în unităţi de învăţământ şi asistenţilor medicali comunitari.