Ziua Mondială Fără Tutun - 31 mai 2017
Slogan: “Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!”
In 1987, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat prin Rezoluţia WHA40.38 un apel ca ziua de 7 aprilie 1988 – a 40-a aniversare OMS – să devină ziua mondială fără fumat. In 1988, Rezoluţia WHA42.19 a instituit „Ziua Mondială Fără Tutun”, care se celebrează în fiecare an la 31 mai sub auspiciile OMS.
Cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun (World No Tobacco Day, WNTD) 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă ţările să dea prioritate eforturilor privind controlul tutunului ca parte a contribuţiei fiecăreia la obiectivele Agendei pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2030. Controlul tutunului este considerat una dintre măsurile cele mai eficiente către atingerea obiectivului ce prevede reducerea până în 2030 cu 1/3 a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile, în principal bolile cardiovasculare, cancerul şi bolile pulmonare obstructive cronice.
Tema WNTD 2017 “Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării” şi sloganul “Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!” reprezintă avertismente privind impactul fumatului asupra indivizilor şi economiei: decese premature, costuri uriaşe pentru tratarea bolilor cauzate de fumat şi pierderii mari de productivitate asociate morbidităţii tabagice.
Scopul WNTD 2017 este de a conştientiza naţiunile, comunităţile şi indivizii în privinţa ameninţărilor industriei şi consumului de tutun la adresa dezvoltării ţărilor, incluzând sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor.
În absenţa unei aplicări riguroase a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC) la care au aderat majoritatea ţărilor, cele 6 milioane decese/an atribuite astăzi consumului de tutun vor ajunge la 30 milioane în 2030.
În 2012, povara economică globală atrasă de bolile atribuibile fumatului a totalizat circa 422 miliarde US$, adică 5,7% din cheltuielile pentru sănătate. Costul economic total al fumatului (cheltuielile pentru sănătate împreună cu pierderile de productivitate) au totalizat 1436 miliarde US$ (echivalentul a 1,8% din PIB-ul mondial anual), suportat în proporţie de 40% de statele în curs de dezvoltare cu PIB-uri foarte modeste.
În România, în ciuda descreşterii după 2007, consumul de tutun se menţinea încă relativ ridicat în 2014, cu prevalenţa de 27% (circa 37% fumători de genul masculin şi 17% de cel feminin) însemnând circa 4,3 milioane de fumători cu vârsta ≥15 ani. Deşi accizele au crescut după 2007, sporirea veniturilor face azi produsele din tutun mai accesibile decât la începutul anilor 2000.
În privinţa controlului tutunului, România a înregistrat un salt notabil între 2013 şi 2016 în clasamentul european specific (de la locul 19 la 7), datorat în esenţă Legii 15/2016 care interzice complet fumatul în spaţiile publice închise. Profesioniştii din sănătate ca şi societatea civilă sau publicul larg trebuie să colaboreze pentru a rezista unor tentative de a “îmblânzi” (citeşte: a goli de conţinut) această Lege.
În 2010 se înregistrau în ţara noastră 42.800 decese premature atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a costat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase astfel retehnologizării sistemului de sănătate şi cercetării medicale - aspecte notabile al dezvoltării României.
Se estimează că mai mult de 1/5 dintre fumători şi circa 1/6 dintre nefumători nu conştientizează implicarea fumatului în etiologia accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic acut, sau a cancerului pulmonar. Conştientizarea populaţiei în privinţa fumatului poate fi astfel considerată o contribuţie la dezvoltare şi progres socio-economic în care sunt implicaţi promotorii sănătăţii.
