Rujeola – informații utile

Simptomele rujeolei apar, de obicei, după 10-12 zile de la infectare:

• simptomele inițiale sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli cu rinoree, tuse și febră ușoară;
• ochii se înroșesc și devin sensibili la lumină;
• între zilele 3 și 7, temperatura poate ajunge până la 41 ⁰C;
• erupție roșie care durează între 4 și 7 zile apare mai întâi pe față și se întinde apoi pe tot corpul;
• pot apărea și mici puncte albe pe gingii și în interiorul obrajilor.

La 30 % din copiii și adulții bolnavi de rujeolă pot apărea complicații, ca de exemplu otite și diaree.

Pneumonia este o complicație potențial gravă care poate duce la decesul unor pacienți cu rujeolă. Pneumonia este cea mai frecventă cauză de deces în rândul deceselor legate de rujeolă.

Rata mortalității în cazul rujeolei este de 1-3 persoane la 1 000 de cazuri, cel mai mare risc fiind la copiii cu vârsta sub cinci ani și la persoanele imunocompromise.

La circa 1 pacient cu rujeolă din 1 000 apare inflamația țesutului cerebral (encefalită), o afecțiune care duce la handicap neurologic permanent în aproximativ unul din patru cazuri.

Foarte rar, o infecție persistentă cu virusul rujeolei poate produce panencefalită sclerozantă subacută (PESS), o boală în care nervii și țesutul cerebral degenerează progresiv și care este mai probabil să apară dacă infecția cu rujeolă are loc la o vârstă mai mică. PESS apare de obicei după câțiva ani de la îmbolnăvirea pacientului cu rujeolă, în medie după 7-10 ani de la infectare. Printre simptome se numără schimbări de personalitate, deteriorare graduală a stării mentale, spasme musculare și alte simptome neuromusculare. PESS nu se vindecă și duce întotdeauna la deces.

Virusul rujeolei se transmite prin stropii din aer produși când persoana infectată tușește sau strănută. Stropii care conțin virusul pot rămâne în aer mai multe ore, iar pe suprafețele contaminate virusul rămâne contagios până la 2 ore. Persoana bolnavă poate transmite rujeola chiar înainte de apariția erupției (de obicei 4 zile) și timp de aproximativ 4 zile după apariția erupției.

Rujeola se răspândește cu ușurință în rândul persoanelor nevaccinate. Se estimează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecția, în medie, la 12-18 persoane neprotejate.

Nu există niciun tratament specific pentru rujeolă. Majoritatea persoanelor se însănătoșesc cu tratament de susținere, care poate cuprinde hidratare și medicamente împotriva febrei.

Antibioticele nu sunt eficace împotriva rujeolei dat fiind că boala este cauzată de un virus. Antibioticele sunt însă deseori folosite pentru a trata complicațiile cu infecții bacteriene care pot apărea din cauza rujeolei, cum ar fi pneumonia și otitele.

În România, de la debutul epidemiei de rujeolă (2016) și până la finalul acesteia (2020), s-au înregistrat 20.204 de cazuri de rujeolă, soldate cu 64 de decese.

Vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) este un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Vaccinul ROR este sigur și eficace și are foarte puține efecte secundare. S-au raportat reacții ușoare, de exemplu febră, înroșire și umflare la locul injecției. Unele persoane vaccinate fac o erupție neinfecțioasă ușoară pe piele, asemănătoare cu cea care apare în cazul rujeolei, de regulă după 7-14 zile de la vaccinare, care dispare în interval de 1-3 zile.

Pentru protecția maximă este nevoie de două doze de vaccin. Prima doza de vaccin ROR trebuie  administrata la varsta de 12 luni și ofera: 95% protectie impotriva rujeolei, 80% protectie impotriva oreionului, 90% protectie impotriva rubeolei, de lunga durata. A doua doza de vaccin ROR trebuie administrata la varsta de 5 ani și ofera: 99.7% protectie impotriva rujeolei, insa pana la 5% din persoanele imunizate isi pot pierde protectia in timp, 80-95% protectie impotriva oreionului.

Vaccinul ROR se poate administra și la vârste mai mici în caz că există focare. Sugarii cu vârste între șase și nouă luni dintr-o zonă - sau care urmează să călătorească în zone - cu risc mare de expunere la rujeolă ar trebui să primească o doză suplimentară de vaccin ROR. Doza administrată înainte de vârsta de nouă luni este o doză suplimentară la cele două doze cuprinse în programul național de vaccinare, destinate să asigure protecția completă.

Dacă este posibil, în termen de 3 zile de la contactul cu o persoană bolnavă de rujeolă, oreion sau rubeolă, persoanele nevaccinate începând cu vârsta de 9 luni sau persoanele care nu au fost vaccinate sau au fost vaccinate doar o singură dată sau nu este clară situația de imunizare, ar trebui să primească un vaccin ROR.

Persoanele care suferă de o boală acută cu febră mai mare de 38,5 °C vor fi vaccinate doar după însănătoșire. Persoanele cu o imunodeficiență - congenitală, dobândită, cauzată de medicamente – în general nu pot fi vaccinate. În anumite circumstanțe sunt posibile excepții. Acești pacienți trebuie să solicite sfatul medicilor curanți pentru a afla dacă, cu respectiva imunodeficiență și după evaluarea riscurilor și a beneficiilor, pot primi vaccinul ROR. Consultați medicul dacă după o vaccinare ROR anterioară au apărut simptome de boală sau dacă există o hipersensibilitate severă la componente ale vaccinului. Persoanele cu o alergie severă la proteinele din ou (reacție anafilactică după consumul albușului de ou) pot fi, în general, vaccinate, dar vaccinarea trebuie efectuată respectând măsurile de precauție necesare.

Vaccinarea ROR nu trebuie efectuată la persoanele care au primit imunoglobulină în ultimele luni (în interval de 3 până la 8 luni, în funcție de doza preparatului de imunoglobulină folosit) sau la care, în aceeași perioadă, s-au efectuat transfuzii de sânge (datorită substanțelor protectoare - anticorpi – în sângele donat, vaccinul poate rămâne ineficient împotriva virusurilor menționate). Vaccinarea ROR nu trebuie făcută femeilor gravide, deoarece există un risc teoretic pentru făt datorită virusurilor vaccinului. Din același motiv, trebuie prevenită o eventuală sarcină pentru o perioadă de 1 lună după vaccinare. O vaccinare accidentală în timpul sarcinii nu este însă considerată un motiv pentru întreruperea sarcinii.

După vaccinarea ROR, la cca. 10% dintre cei vaccinați poate apărea durere, umflătură și roșeață la locul injectării. Aceasta este o manifestare normală a confruntării organismului cu vaccinul și apare în termen de 1 - 3 zile după vaccinare, rar durează mai mult.

Ocazional (între 0,1 și 1%) se umflă ganglionii limfatici din apropiere.

Frecvent (între 1 și 10%) pot apărea simptome generale, cum ar fi dureri de cap, oboseală, stare generală de disconfort sau afecțiuni gastrointestinale.

Frecvent, de obicei după 5 până la 12 zile de la vaccinare, se pot dezvolta simptome ușoare ale unei infectări cu rujeolă, oreion sau rubeolă, non-contagioasă, așa-numita boală vaccinală.

Între 5 și 15% dintre cei vaccinați prezintă febră, frecvent (aproximativ 2%) asociată, de asemenea, cu o erupție cutanată slabă asemănătoare rujeolei.

La adolescenți și adulți sa observat un disconfort articular temporar, acesta fiind foarte rar în cazul copiilor.

Complicațiile în urma vaccinării sunt acele consecințe care depășesc cadrul reacțiilor considerate normale în urma vaccinării și care afectează în mod semnificativ starea de sănătatea a persoanei vaccinate. Dacă un sugar sau un copil de vârstă mică reacționează la vaccinarea ROR cu febră, rareori pot apărea convulsii febrile. Acest lucru rămâne, de obicei, fără consecințe.

Reacțiile alergice sunt foarte rare. În general, acestea se datorează excipienților vaccinului, cum ar fi gelatina sau antibioticele (conținute în urme). Un șoc anafilactic s-a raportat doar în cazuri izolate.

De asemenea, în cazuri izolate s-a ajuns la echimoze după vaccinare din cauza reducerii numărului de trombocite. De obicei, acestea dispar rapid și fără consecințe, evoluții mai severe existând numai în cazuri izolate.

Foarte rar, la adolescenți și adulți, s-a observat inflamația prelungită a articulațiilor.

Nu există niciun indiciu că virusul urlian atenuat folosit în acest vaccin poate cauza meningită.

În literatura medicală de specialitate au fost raportate foarte rar alte boli ale sistemului nervos (de ex. convulsii, disconfort, paralizii temporare) sau inflamații vasculare în corelare de timp cu vaccinarea.

Notă: O alergie la proteinele din ou nu constituie contraindicație pentru vaccinarea ROR, deoarece virusurile vaccinului împotriva rujeolei și oreionului nu sunt cultivate pe ouăle de pui, ci în celulele de pui embrionare.

În 40 de ani, mai mult de 500 de milioane de doze de ROR au fost administrate în aproximativ 100 de ţări.

Siguranţa sa a fost monitorizată cu atenţie în multe ţări, de ex. în Finlanda, unde copiii au primit două doze de ROR încă din 1982. Reacţiile raportate după administrarea ROR au fost urmărite pe o perioadă de 14 ani. ROR s-a dovedit a fi un vaccin foarte eficient, cu rezultate extraordinare în ceea ce priveşte siguranţa.

Nu există nicio dovadă a vreunei legături între ROR(MMR) şi autism sau boala inflamatorie a intestinului. În Marea Britanie şi în multe alte ţări au fost efectuate cercetări extinse asupra posibilei legături dintre vaccinul ROR(MMR) şi autism, la care au paticipat sute de mii de copii. Nu a fost găsită nicio legătură.

Rujeola, oreionul și rubeola sunt boli cu care nu e de glumit. Înainte de inventarea vaccinelor, aceste boli erau la ordinea zilei, în special în rândul copiilor. 

 Rujeola

• Simptomele asociate expunerii la virusul rujeolic includ erupția cutanată, tusea, secrețiile nazale, ochii iritați sau febra.
• infecția cu acest virus poate provoca complicații precum infecții ale urechii, pneumonie, convulsii, leziuni ale creierului, iar, în unele cazuri, chiar decesul.

 Oreionul

• Simptomele care apar la infecția cu virusul urlian includ febra, durerea de cap, durerile musculare, pierderea poftei de mâncare, și inflamarea glandelor salivare.
• Complicațiile infecției cu acest virus includ surditatea, meningita (infecția membranelor care învelesc creierul și măduva osoasă), inflamarea dureroasă a testiculelor sau ovarelor, și mai rar sterilitatea.

Rubeola

• Virusul rubeolic induce simptome precum erupția cutanată, artrita și febra moderată.
• Dacă o femeie gravidă se îmbolnăvește de rubeolă, există riscul să piardă sarcina sau să nască un copil cu malformații congenitale severe.

Vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) protejează copiii de toate cele trei boli care le pun viața în pericol.

(Surse: OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, ECDC/Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor)

• În România, începând cu anul 1979, toți copiii pot fi protejați împotriva rujeolei, inițial cu ajutorul vaccinului antirujeolic, iar ulterior, în 2004, prin intermediul vaccinului ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) pentru copiii cu vârste între 12-15 luni. În 2005, s-a introdus o a doua doză de vaccin ROR pentru copiii cu vârste între 6 și 7 ani.

• Deoarece rujeola este extrem de infecțioasă, ar trebui ca vaccinarea în rândul copiilor să aibă loc în procent de peste 95%, potrivit recomandărilor OMS. Acoperirea vaccinală ROR a scăzut în ultimii cinci ani la aprox. 85%, copiii fiind astfel expuși riscului de îmbolnăvire gravă sau chiar deces din cauza rujeolei care poate fi prevenită printr-un vaccin ce nu comportă niciun risc.

(Sursa: OMS)

• Ministerul Sănătății și medicii de familie au comunicat cu părinții copiilor pentru a-i determina să-și vaccineze copiii și să-i protejeze împotriva rujeolei și a altor boli ce pot fi prevenite.
• Actuala epidemie s-a răspândit pentru că nu toți copiii au fost vaccinați, astfel că îndemnăm părinții să se adreseze medicilor lor de familie sau asistenților medicali comunitari arondați comunității lor.  
• Bolile nu urmează un calendar anume și pot oricând să infecteze copiii și adulții lipsiți de protecție.

• Îndemnăm toți părinții ai căror copii nu au fost imunizați să se adreseze medicului lor de familie pentru a se asigura că aceștia sunt vaccinați. Boala perturbă procesul educațional al copilului și poate determina complicații pe termen lung.

• Închiderea școlilor sau grădinițelor ar perturba serios educația a mii de copii și familiile acestora care ar fi nevoite să-și ia liber de la serviciu pentru a avea grijă de ei, afectând astfel economia locală.   

• Cea mai eficace abordare în ce privește protejarea copiilor și salvarea de vieți omenești este ca familiile să facă tot posibilul pentru a-și vaccina copiii.

• Toate bolile infecțioase reprezintă un pericol crescut pentru persoanele cu probleme serioase de sănătate. 

• Suntem alături de familiile celor șase copii și tineri decedați și le oferim sprijin în această perioadă extrem de tragică.  

• Rujeola este o boală care trebuie luată în serios pentru că îți poate ucide copiii dacă aceștia nu sunt protejați de vaccin, deși sunt sănătoși. De asemenea, această boală își pune amprenta asupra stării de sănătate întreaga viață, determinând apariția unor afecțiuni și dizabilități grave.

• Părinții și familiile care își pun probleme cu privire la sănătatea copiilor lor ar trebui să discute cu medicul lor de familie care este în măsură să îi sfătuiască cum trebuie să procedeze pentru a-și proteja copiii.

• În ultimii cinci ani, rata de acoperire vaccinală ROR a scăzut la 85%, de la 95%, ca urmare a unor temeri nefondate cu privire la siguranța vaccinului.

• Aceasta înseamnă că la ora actuală avem un grup de copii și tineri care nu au fost imunizați când erau mici.

• Acești copii nevaccinați merg la școală și la grădiniță, unde rujeola se poate răspândi foarte rapid, perturbând viața familiilor respective, dar și activitatea școlilor.

• Copiii care trăiesc cu boli grave, precum cancerul, sau femeile gravide care urmează un tratament imunosupresor sunt, de asemenea, expuși riscului.

• Copiii și adulții tineri care se îmbolnăvesc de rujeolă sunt, în principal, cei care nu au fost vaccinați împotriva ROR; sau copiii cărora li s-a administrat doar prima doză de vaccin ROR.

• Din 2006, epidemii mari de rujeolă au apărut la grupurile în rândul cărora, de-a lungul vremii, s-a înregistrat o acoperire vaccinală scăzută, precum comunitățile itinerante de romi de pe teritoriul României și grupurile de populație nevaccinată din anumite zone urbane. Încă sunt semnalate cazuri de rujeolă la aceste grupuri, dar și la persoanele nevaccinate din comunitate în general.

• Ministerul Sănătății a lansat un website cu informații în domeniul sănătății publice (http://desprevaccin.ro/) unde sunt disponibile o categorie largă de informații și date utile referitoare la vaccinuri. 

• În plus, pentru informații despre vaccinuri, părinții se pot adresa medicului lor de familie, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari din localitate. Personalul sanitar este sprijinit printr-un parteneriat din care fac parte organizații precum Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, UNICEF, OMS și ONG-uri locale.

• Un studiu realizat în 1998 de către Dr. Andrew Wakefield a dat naștere unei oarecare controverse cu privire la posibilitatea ca vaccinul ROR să provoace autism.

• În lucrarea sa, publicată în revista medicală The Lancet, Dr. Wakefield susținea că există o legătură între vaccinul ROR și autism sau bolile intestinale.

• Cu toate acestea, cercetările lui Andrew Wakefield au fost între timp discreditate complet, iar acesta nu mai figurează ca doctor în registrul medicilor din Regatul Unit. Studiile ulterioare realizate în ultimii opt ani nu au evidențiat nicio legătură între vaccinul ROR și autism sau bolile intestinale.

(Surse: NHS/ Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, OMS, revista medicală The Lancet)

ADEVĂR: Atunci când scad ratele de imunizare, aceste boli revin rapid în rândul populației. La nivel mondial, rujeola provoacă decesul a 134.000* de copii anual. În România, încă mai apar focare de rujeolă, oreion și rubeolă, mai ales în comunitățile în care mare parte din populație nu este vaccinată.

(*OMS http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs286/en/)

ADEVĂR: Înainte să fie disponibile vaccinurile, rujeola era cauza deceselor a sute de români anual. Oreionul era cauza cea mai frecventă a meningitei, adesea provocând surditate. Dacă o femeie gravidă se îmbolnăvește de rubeolă la începutul sarcinii, poate da naștere unui copil cu probleme serioase de sănătate, cardiologice, oculare și neurologice (la nivelul creierului și măduvei spinării).

Dacă bărbații nu sunt protejați de vaccin și se îmbolnăvesc de oreion când sunt adulți, pot deveni sterili (nu pot lăsa o femeie gravidă). Cu cât persoana respectivă are o vârstă mai avansată, cu atât este mai mare riscul de complicații determinate de aceste boli. De aceea este atât de important ca vaccinul ROR să se facă la o vârstă fragedă.

ADEVĂR: Potrivit studiilor efectuate, combinațiile de vaccinuri sunt sigure și eficace. Nu există niciun motiv pentru care copilului tău ar trebui să i se facă vaccinurile unul câte unul. Administrându-i trei vaccinuri odată, copilului tău i se asigură o protecție imediată, sunt necesare mai puține vizite la medic și mai puține injecții (fiind astfel mai puțin traumatizant pentru copil).

ADEVĂR: Vaccinul ROR nu provoacă autism. Nu există NICIO dovadă științifică în sprijinul acestei teorii.

Deoarece semnele de autism pot apărea în jurul vârstei la care copiilor li se face vaccinul ROR, unii părinți sunt de părere că vaccinul este cauza autismului. O mare parte din controversa legată de vaccinul ROR și autism este rezultatul unei lucrări publicate în 1998 care sugera existența unei astfel de asocieri. Însă de atunci, 10 din cei 13 autori ai respectivei lucrări au afirmat că nu ar fi trebuit să tragă această concluzie.

Niciunul dintre numeroasele studii ample efectuate la nivel mondial nu a identificat vreo legătură între vaccinul ROR și autism. Numărul copiilor cu autism pare să fi crescut în ultimii ani, însă această creștere s-a petrecut cu mult după ce copiii au început să fie vaccinați împotriva ROR.

Diagnosticarea îmbunătățită a autismului include acum copiii cu simptome moderate. Există și o mai mare conștientizare publică a autismului și tot mai mulți părinți se adresează specialiștilor.

De asemenea, recent, oamenii de știință au identificat o genă care are legătură cu autismul.

(Surse: CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor (SUA), OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, Public Health England/agenție executivă a Departamentului Sănătății din Regatul Unit)

ADEVĂR: Nu există dovezi care să indice că tiomersalul (un conservant pe bază de mercur) din vaccinuri provoacă aceste boli la copii.

ADEVĂR: Vaccinurile sunt sigure și eficace. Ca toate medicamentele, vaccinurile trebuie să treacă prin multe etape înainte de a fi utilizate. Vaccinurile trebuie să se dovedească sigure și eficace în prevenirea bolilor vizate.

(Surse: www.cdc.gov/vaccinesafety/concerns/autism.html și NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii)

ADEVĂR: Unii copii simt puțină durere în braț acolo unde pătrunde acul siringii și pot face febră sau iritație la câteva zile de la administrarea vaccinului.

ADEVĂR: Dacă nu este vaccinat, copilul tău riscă să moară din cauza unei boli care poate fi prevenită.

ADEVĂR: Copilul tău are un sistem imunitar mai puternic decât ai putea crede. În funcție de numărul de anticorpi prezenți în sânge, un bebeluș are teoretic capacitatea de a reacționa la aproximativ 10.000 de vaccinuri odată.

ADEVĂR: Sistemul imunitar n-ar putea fi niciodată copleșit cu adevărat pentru că ‚stocul’ de celule din sistem se reface în permanență. În realitate, bebelușii sunt expuși în fiecare zi unui număr uriaș de bacterii și viruși, astfel că, prin comparație, imunizările sunt o cantitate neglijabilă.

ADEVĂR: Deși în prezent există mai multe vaccinuri ca niciodată, acestea sunt mult mai eficiente și mai eficace decât ce a existat anterior. Per total, copiii din ziua de azi sunt expuși unui număr mai mic de boli decât erau copiii acum zeci de ani.

(Surse: OMS și CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor, SUA)

ADEVĂR: În unele cazuri, imunitatea naturală – când contractezi o boală și ești bolnav – determină o imunitate mai puternică în fața bolii decât cea creată prin vaccinare. Pe de altă parte, pericolele asociate unei astfel de abordări depășesc cu mult beneficiile sale relative.

ADEVĂR: Dacă, spre exemplu, ai vrea să capeți imunitate împotriva rujeolei contractând această boală, ar exista 1 posibilitate din 1000 să mori în urma simptomelor bolii. Prin comparație, mai puțin de o persoană dintr-un milion a avut reacții alergice severe în urma unui vaccin ROR.

(Surse: OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii și CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor, SUA)

ADEVĂR: Îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare și a nutriției, precum și crearea de antibiotice au contribuit la scăderea ratelor de infecție atât la nivel global, cât și în România. Însă, ca urmare a introducerii Programului Național de Imunizare în România, ratele de infecție au scăzut considerabil mai mult decât ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de igienă.

ADEVĂR: Vaccinurile pot induce simptome ușoare asemănătoare celor ale bolii pe care o combat. O concepție greșită întâlnită frecvent este aceea că aceste simptome semnalează infecția. În realitate, în puținele cazuri (mai puțin de 1 din un milion de cazuri) în care apar aceste simptome, este vorba despre răspunsul imun la vaccin al organismului celui vaccinat, și nu despre boala în sine.

Trebuie să vă anunțe personalul medical când trebuie administrate următoarele doze. Dacă nu sunteţi siguri, luaţi legătura cu cabinetul medicului de familie pentru a afla când trebuie să reveniţi cu copilul pentru vaccinare.

Nu se pot administra dozele prea curând unele după altele, altfel nu va exista suficient timp pentru dezvoltarea imunităţii. Pe de altă parte, nu doriţi nici să amânaţi prea mult vaccinarea copilului și să rămâneţi în urmă cu schema din calendarul de vaccinare, pentru că în acest interval copilul rămâne neprotejat împotriva acestor boli grave.

Dacă copilul ratează unele doze, nu este necesar să reluaţi tot procesul. Vom continua administrarea schemei de vaccinare de unde a rămas.

Dacă copilul ratează unele doze, nu este necesar să reluaţi tot procesul. Vom continua administrarea schemei de vaccinare de unde a rămas.

La cabinetul medicului de familie vaccinurile administrate copilului sunt introduse în registrul electronic naţional de vaccinări.

Este important să ţineţi și dumneavoastră evidenţa prin intermediul carnetului de vaccinare pe care îl primiţi în maternitate.

Veniţi cu carnetul de vaccinare la toate programările medicale. Asiguraţi-vă că atunci când i se administrează copilului un vaccin, acesta este notat în carnet. Această evidenţă clară a vaccinărilor îi va fi de folos copilului tot restul vieţii.

Vaccinurile sunt substanţe administrate unei persoane pentru a o proteja împotriva bolii (adică pentru a oferi imunitate).

Imunizarea copilului prin vaccinare protejează împotriva unor boli grave precum rujeola, tusea convulsivă, poliomielita, boala meningococică, tetanos, rotavirus, hepatita A, hepatita B, varicelă, gripă etc.

Vaccinurile nu protejează copiii împotriva unor boli minore, precum răcelile, însă pot asigura protejarea copiilor împotriva multor boli grave.

Chiar dacă unele dintre aceste boli au dispărut practic datorită vaccinării, asistăm în ultimul timp la o creștere a numărului de cazuri de rujeolă și tuse convulsivă raportate. Chiar dacă unele boli dispar complet din România, acestea sunt comune în alte părţi ale lumii, inclusiv în ţările învecinate, fiind la distanţă de numai o călătorie. Dacă stopăm vaccinarea împotriva acestor boli, se vor infecta multe persoane. Vaccinându-vă copilul, îi oferiţi siguranţă!

Nu. Alăptarea are multe beneficii și poate oferi o imunitate temporară împotriva anumitor boli, însă experţii convin că nu reprezintă o modalitate eficace de a proteja copilul împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De asemenea, vitaminele nu protejează împotriva bacteriilor și virusurilor care provoacă aceste boli grave. Remediile osteopatiei, naturopatiei și homeopatiei sunt complet ineficace în prevenirea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

Există părinţi care cred că este preferabil să faci boala „natural” și să obţii imunizarea pe cale „naturală”, decât prin vaccinare „artificială”.

În unele ţări, precum SUA, există chiar „petreceri de varicelă”, pentru a asigura infectarea copiilor. Este adevărat că în cazul anumitor boli infectarea conduce la imunizare, însă preţul plătit pentru imunizarea pe cale naturală poate include paralizie, leziuni cerebrale, cancer hepatic, surzire, orbire sau chiar decesul. Atunci când vă gândiţi la gravitatea acestor riscuri, vaccinarea este categoric o alegere mai bună.

Da. Copilul poate fi vaccinat și dacă are o ușoară răceală, puţină febră sau ia antibiotice. Discutaţi cu medicul copilului dacă aveţi întrebări și decideţi împreună.

Vaccinurile sunt sigure, iar cercetătorii studiază permanent pentru a le face mai sigure.

Toate vaccinurile sunt testate minuţios înainte de a fi autorizate, iar siguranţa vaccinurilor este în continuare monitorizată cât timp sunt în uz.

Cele mai multe efecte adverse ale vaccinării sunt minore, de exemplu durerea la locul injectării sau o febră ușoară. Aceste efecte adverse nu durează mult timp și sunt tratabile.

Reacţiile adverse grave sunt rare.

Riscul foarte mic de reacţii adverse grave în urma vaccinării trebuie pus în balanţă cu riscul foarte real de a contracta o boală periculoasă, care poate fi prevenită prin vaccinare.

Sunt necesare mai multe vizite înainte de împlinirea vârstei de doi ani, însă acestea pot fi programate astfel încât să coincidă cu examinările de rutină ale copilului.

Copilului trebuie să i se administreze primele vaccinuri (împotriva hepatitei B și BCG) la naștere, când este încă în maternitate.

Sunt necesare mai multe vizite în primii doi ani, pentru că există 14 boli împotriva cărora poate fi vaccinat copilul, și cele mai multe necesită două sau mai multe doze de vaccin pentru o protecţie optimă.

Pentru calendarul naţional de vaccinare valabil, vezi site-ul: www.cnscbt.ro