Text: Contrast:  
📞 0233 234441✉ dspj.neamt@sant.ro ContactAccesibilitate
📞Sună 🔍Caută 📍Locații

Ziua Mondială fără Tutun

In 1987, Adunarea Mondiala a Sanatatii a adoptat prin Rezolutia WHA40.38 un apel ca ziua de 7 aprilie 1988 – a 40-a aniversare OMS – sa devina ziua mondiala fara fumat. In 1988, Rezolutia WHA42.19 a instituit „Ziua Mondiala Fara Tutun, ce se celebreaza in fiecare an la 31 mai sub auspiciile OMS.

ZMFT propune simbolic 24 de ore de abstinenta de la tutun pe intreg globul, dar scopul pe termen lung este de a atrage atentia intregii lumi asupra efectelor negative ale consumului de tutun care conduce in prezent la un numar semnificativ de decese la nivel mondial in fiecare an.

Fumatul ramane o problema de sanatate publica importanta si o epidemie globala cauzand boli si decese: in 2009 fumau circa 1,1 miliarde de persoane, 30% dintre adulti (48% dintre barbati si 12% dintre femei).

Arhivă pe ani

31 mai 2019 - Ziua Mondială fără Tutun

COMUNICAT DE PRESĂ - Ziua Mondială Fară Tutun, 31 mai 2019

28.05.2019

Slogan: „Renunță la fumat ACUM, pentru a te bucura de plămâni sănătoși!”

În fiecare an, pe 31 mai, OMS împreună cu partenerii de pe glob celebrează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT). Campania reprezintă o oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, precum și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă. Campania cheamă la acțiune toți factori decidenți, susținând politicile eficiente de reducere a consumului de tutun și activarea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului.

În 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun.

Tema ZMFT din acest an, Tutunul și bolile pulmonare, focalizează pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătății pulmonare, de la cancer până la bolile respiratorii cronice și TBC.

Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele cauzate de acest tip de cancer la nivel global. Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități este exacerbat de fumat; fumatul și astmogenii ocupaționali au fost singurele riscuri cuantificate pentru astm. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice.

Pe glob, în 2015, 3,2 milioane persoane au decedat din cauza BPOC, o creștere de 11,6% față de 1990, în timp ce 400 000 de persoane au decedat din cauza astmului, o scădere de 26,7% față de 1990.

În Regiunea Euro-OMS, 650 000 de persoane mor anual, din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 în urma fumatului pasiv.

Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea fumului de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior.

În 2012, 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condițiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570 000 au fost cauzate de infecțiile respiratorii. Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător.

România raportează în anii recenți o prevalență a fumătorilor curenți (minimum o dată în ultima săptămână) de 27,2% din populaţia ≥15 ani în 2014, ceea ce o situează între statele europene cu nivel mediu al prevalenţei fumatului, în progres față de anii ’90 datorat alinierii la politicile anti-tabac promovate de UE.

Există diferenţe mari între genuri (40,8% la bărbaţi, faţă de 22% la femei). Cel mai recent studiu (Ancheta stării de sănătate prin interviu), realizat de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că 1/4 din populația rezidentă ≥15 ani fumează, 19,6% dintre acestia fiind fumători zilnici.

Tot în 2014, studiul Health Behaviour în School-aged Children (HBSC) a evidențiat un consum curent de tutun (cel puțin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniți, de 19,3% la băieți și de 16,7% la fete, diferența procentuală între băieții și fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparație cu elevii cu vârsta de 13 ani la care prevalența era de 9,6% la băieți și de 6% în rândul fetelor. S-a observat că procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.

În România 2017, numărul deceselor cauzate de bolile aparatului respirator a crescut cu 961 faţă de anul 2016; mortalitatea specifică a crescut de la 65,5 la 69,9/100 000 locuitori. Astfel, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6 231 (28,1/100 000 loc), notabil mai mare decât în 2016 – 5 916 (26,6/100 000 loc). Tot în 2017, numărul deceselor cauzate de tuberculoză era de 927 (4,2/100 000 loc), ceva mai mic decât în 2016 - 972 (4,4/100 000 loc).

Cu ocazia ZMFT 2019 în judeţul nostru se organizează următoarele acţiuni:

  • transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP Bucuresti către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
  • activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul medical din cabinetele şcolare;
  • activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ şi în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
  • activităţi de informare-educare a elevilor Colegiului Tehnic "Vasile Sav", Liceului Teologic "Ep. Melchisedec" și Colegiului Tehnic ”Danubiana" din Roman;
  • postarea pe site-ul DSP Neamț și pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite în format electronic de la INSP București.

Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură coordonarea la nivel naţional a acestei campanii. 

31 mai 2018 - Ziua Mondială fără Tutun

COMUNICAT DE PRESĂ - Ziua Mondială Fără Tutun, 31 mai 2018

29.05.2018

Tema: Tutunul şi bolile cardiovasculare

Slogan: “Tutunul ucide în mare măsură prin bolile cardiovasculare!”

In 1987, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat prin Rezoluţia WHA40.38 un apel ca ziua de 7 aprilie 1988 – a 40-a aniversare OMS – să devină ziua mondială fără fumat. In 1988, Rezoluţia WHA42.19 a instituit „Ziua Mondială Fără Tutun”, care se celebrează în fiecare an la 31 mai sub auspiciile OMS.

În 2018 atenția se îndreaptă către ucigașul nr. 1 al omenirii - bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Tema din acest an, Tutunul şi bolile cardiovasculare, focalizează pe bolile asociate fumatului și are drept scop sporirea conștientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral și alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.

Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-și piardă viața în acest secol  dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deși o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge decidenții sociali - de a le adopta și publicul - de a le pune în practică pe cele ce îl privesc.

Evidențele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama țărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbații din țările cu venituri mijlocii și femeile din țările cu venituri mari.

Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indică fumat mai frecvent la bărbații din zonele Sud & Est decât în zonele Nord & Vest și la femeile din Vest & Sud (exceptând socio-culturile islamice) față de Est.

În lume, bolile cardiovasculare (BCV) continuă să reprezinte prima cauza de deces, cu mortalitatea specifică  mai mare în țările cu venituri mici și mijlocii. În Euro-OMS BCV au generat aproape 1/2 din totalul deceselor, în timp ce în UE ceva mai mult de 1/3. Deși numărul cazurilor noi BCV înregistrează o anumită scădere în ultima decadă, BCV erau încă responsabile de procentaje importante din anii de viață pierduți prin dizabilitate și decese premature (DALYs pierduți) în Europa 2015.

Între 1 și 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacă fumează, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decât bărbații.

Deși românii fumează la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară țărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt, cu toate că acest tip de deces a scăzut față de 2010 cu circa 17%. Ordinea mortalităților specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar și alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (prefațând infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii.

În 2012, tributul BCV plătit fumatului de români se ridica la 13% dintre diagnostice și la  circa 12% dintre decese.  Date din 2015 arătau pentru România prevalențe BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; după procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 între 3 factori comportamentali de risc (după alimentație) – ca și în UE.

Mesaje cheie:

  • În prezent fumatul contribuie notabil la cele mai multe dintre principalele cauze de deces pe plan mondial; jumătate dintre fumători vor muri de o boală legată de consumul de tutun.
  • Fumatul reprezintă un important factor de risc pentru morbiditate și mortalitate prin boala ischemică cardiacă, accident vascular cerebral și boli vasculare periferice.
  • Deși progresele medicinii pot reduce decesele specifice, soluția eficientă constă în sporirea conștientizării încă insuficiente a publicului în privința riscului major pentru bolile cardiovasculare indus de consumul de tutun.

Cu ocazia ZMFT 2018 în judeţul nostru se organizează următoarele acţiuni:

  • Transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP Bucuresti către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
  • Activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul medical din cabinetele  şcolare;
  • Activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ şi în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
  • Distribuire de materiale informative specifice temei în unităţi de învăţământ şi asistenţilor medicali comunitari.
31 mai 2017 - Ziua Mondială fără Tutun

Ziua Mondială Fără Tutun - 31 mai 2017

05.07.2016

Slogan: “Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!”

In 1987, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat prin Rezoluţia WHA40.38 un apel ca ziua de 7 aprilie 1988 – a 40-a aniversare OMS – să devină ziua mondială fără fumat. In 1988, Rezoluţia WHA42.19 a instituit „Ziua Mondială Fără Tutun”, care se celebrează în fiecare an la 31 mai sub auspiciile OMS.

Cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun (World No Tobacco Day, WNTD) 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă ţările să dea prioritate eforturilor privind controlul tutunului ca parte a contribuţiei fiecăreia la obiectivele Agendei pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2030. Controlul tutunului este considerat una dintre măsurile cele mai eficiente către atingerea obiectivului ce prevede reducerea până în 2030 cu 1/3 a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile, în principal bolile cardiovasculare, cancerul şi bolile pulmonare obstructive cronice.

Tema WNTD 2017 “Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării” şi sloganul “Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!” reprezintă avertismente privind impactul fumatului asupra indivizilor şi economiei: decese premature, costuri uriaşe pentru tratarea bolilor cauzate de fumat şi pierderii mari de productivitate asociate morbidităţii tabagice.

Scopul WNTD 2017 este de a conştientiza  naţiunile, comunităţile şi indivizii în privinţa ameninţărilor industriei şi consumului de tutun la adresa dezvoltării ţărilor, incluzând sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor.

În absenţa unei aplicări riguroase a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC) la care au aderat majoritatea ţărilor, cele 6 milioane decese/an atribuite astăzi consumului de tutun vor ajunge la 30 milioane în 2030.

În 2012, povara economică globală atrasă de bolile atribuibile fumatului a totalizat circa 422 miliarde US$, adică 5,7% din cheltuielile pentru sănătate. Costul economic total al fumatului (cheltuielile pentru sănătate împreună cu pierderile de productivitate) au totalizat 1436 miliarde US$ (echivalentul a 1,8% din PIB-ul mondial anual), suportat în proporţie de 40% de statele în curs de dezvoltare cu PIB-uri foarte modeste.

În România, în ciuda descreşterii după 2007, consumul de tutun se menţinea încă relativ ridicat în 2014, cu prevalenţa de 27% (circa 37% fumători de genul masculin şi 17% de cel feminin) însemnând circa 4,3 milioane de fumători cu vârsta ≥15 ani. Deşi accizele au crescut după 2007, sporirea veniturilor face azi produsele din tutun mai accesibile decât la începutul anilor 2000.

În privinţa controlului tutunului, România a înregistrat un salt notabil între 2013 şi 2016 în clasamentul european specific (de la locul 19 la 7), datorat în esenţă Legii 15/2016 care interzice complet fumatul în spaţiile publice închise. Profesioniştii din sănătate ca şi societatea civilă sau publicul larg trebuie să colaboreze pentru a rezista unor tentative de a “îmblânzi” (citeşte: a goli de conţinut) această Lege.

În 2010 se înregistrau în ţara noastră 42.800 decese premature atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a costat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase astfel retehnologizării sistemului de sănătate şi cercetării medicale - aspecte notabile al dezvoltării României.

Se estimează că mai mult de 1/5 dintre fumători şi circa 1/6 dintre nefumători nu conştientizează  implicarea fumatului în etiologia accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic acut, sau a cancerului pulmonar. Conştientizarea populaţiei în privinţa fumatului poate fi astfel considerată o contribuţie la dezvoltare şi progres socio-economic în care sunt implicaţi promotorii sănătăţii. 

31 mai 2016 - Ziua Mondială fără Tutun
31 mai 2012 - Ziua Mondială fără Tutun
poster WNTD 2012
31 mai 2011 - Ziua Mondială fără Tutun