COMUNICAT DE PRESĂ – Campania de prevenție a bolilor cardiovasculare „Alege ritmul potrivit pentru inima ta: Trăiește sănătos!”, decembrie 2024

Slogan: „Inima ta contează! Alege stilul de viață care o protejează!”

În luna decembrie 2024, Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București derulează campania de informare, educare și conștientizare cu privire la factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, finanțată de Ministerul Sănătății.

Campania vizează creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației generale privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca țintă implicarea activă a fiecărui individ în deciziile referitoare la menținerea și îmbunătățirea propriei sănătăți.

Grupul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare include afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global se observă o creștere importantă a proporției bolilor cardiovasculare, consecință a îmbătrânirii populației: de la 40% la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani și la 86% la cei peste 80 de ani.

Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate ca număr și se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 de milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii.

La nivelul Uniunii Europene, BCV sunt responsabile de 42,5% din numărul global de decese anual, respectiv aproximativ 10.000 de decese pe zi.

În anul 2023, în România au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalității pe clase de boli. Aproximativ 1 din 2 persoane din România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 de decese prin boală ischemică a inimii și 42.826 de decese cauzate de boli cerebrovasculare în anul 2023.

Rata standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE.

În anul 2023, conform datelor de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică și bolile cerebrovasculare) ocupau, împreună cu boala hipertensivă, diabetul și bolile pulmonare cronice obstructive, primele 5 poziții în ierarhia bolilor cronice.

România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate. Principalele cauze ale mortalității evitabile în România rămân bolile cardiovasculare, cu valori de 1,5–3 ori mai mari decât media UE-27.

În județul Neamț, în anii 2023 și 2022, situația cazurilor noi de boli cardiovasculare înregistrate în cabinetele medicilor de familie a fost următoarea:

În anul 2023 se constată o ușoară creștere a cazurilor noi de cardiopatie ischemică și de cord pulmonar cronic.

În ceea ce privește bolnavii cu boli cardiovasculare rămași în evidență în cabinetele medicilor de familie, situația se prezintă astfel:

• la 30.09.2024 – 84.592 de cazuri de boli hipertensive (42.249 în mediul urban și 42.343 în rural), 30.390 de cazuri de cardiopatie ischemică (13.644 urban, 16.746 rural), 460 de cazuri de cord pulmonar cronic (95 urban, 365 rural) și 9.616 cazuri de boli cerebrovasculare (5.103 urban, 4.513 rural);
• la 31.12.2023 – 82.979 de cazuri de boli hipertensive (41.551 urban, 41.428 rural), 30.076 de cazuri de cardiopatie ischemică (13.483 urban, 16.593 rural), 458 de cazuri de cord pulmonar cronic (100 urban, 358 rural) și 9.199 de cazuri de boli cerebrovasculare (4.836 urban, 4.363 rural).

În primele 9 luni ale anului 2024, în județul Neamț s-au înregistrat 1.898 de decese prin boli cardiovasculare (1.368 în mediul rural și 530 în mediul urban).

Etiologia BCV este multifactorială, factorii de risc putând fi împărțiți în două categorii: neinfluențabili și influențabili.

Factorii de risc nemodificabili includ factorii genetici, genul, vârsta și, în unele clasificări, antecedentele heredocolaterale.

Factorii de risc modificabili sunt strâns legați de stilul de viață și de mediul înconjurător și includ consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic acut.

Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabilă de aproape un sfert din decese și 13% din dizabilități, această regiune având cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale din lume.

Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale și, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantității de sare din alimentele procesate are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătății.

Devine astfel extrem de importantă conștientizarea de către populația generală a faptului că, în România, riscul cardiovascular la nivel populațional este unul crescut. Românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boală cardiovasculară, un risc mare de deces prematur prin boli cardiovasculare și o prevalență mare a factorilor de risc. Fiecare individ se poate implica activ în controlul și reducerea factorilor de risc cardiovasculari.

Cu ocazia acestei campanii, Institutul Național de Sănătate Publică reiterează faptul că renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul de fructe și legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool reduc semnificativ riscul apariției bolilor cardiovasculare. De asemenea, identificarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut permite instituirea unui tratament adecvat precoce.

Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății din cadrul DSPJ Neamț va desfășura activități care au ca scop creșterea nivelului de informare și conștientizare al pacienților cu factori de risc metabolici (hiperglicemie, dislipidemii, hipertensiune arterială etc.) cu privire la importanța parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular și la respectarea recomandărilor și a tratamentului prescris de medic, precum și promovarea adoptării unui stil de viață sănătos de timpuriu, la preșcolari și școlari, comportamentele sanogene formându-se devreme, în copilărie.