În perioada noiembrie–decembrie 2025, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și direcțiile județene de sănătate publică derulează campania de informare, educare și comunicare „România respiră curat!”, dedicată prevenirii consumului de tutun convențional, dar și a utilizării țigărilor electronice și a produselor de tutun încălzit, în rândul adolescenților și tinerilor adulți.
Campania urmărește creșterea accesului populației la informații corecte, actualizate și bazate pe dovezi despre efectele nocive ale consumului de tutun sub orice formă (convențional, țigară electronică, HTP), pentru a sprijini decizii informate. Grupurile-țintă sunt:
- principal: adolescenți de 10–14 ani și 14–18 ani (gimnaziu și liceu) – obiectiv: prevenirea inițierii fumatului;
- secundar: adulți fumători care doresc să renunțe – obiectiv: sprijinirea deciziei de renunțare;
- terțiar: părinți, cadre didactice, cadre medicale, alți profesioniști și decidenți – obiectiv: crearea unui mediu fără consum de tutun.
Consumul de tutun este una dintre cele mai importante cauze evitabile de morbiditate și mortalitate. La nivel global, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza produselor din tutun: 7,4 milioane prin consum direct și peste 1,3 milioane prin expunere la fumatul pasiv. Tutunul rămâne un factor de risc major pentru cancer în UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală. Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS ca prevalență a consumului de tutun, atât la adulți (25,3%), cât și la adolescenți (10,8%).
România, cu o prevalență a fumatului zilnic la populația de 15 ani și peste de 18,7%, se situează pe locul 15 între țările OECD, ușor peste media UE-27 (18,4%). Disparitățile de gen sunt marcante: la bărbați frecvența fumatului zilnic (30,6%) depășește media UE (22,3%), iar la femei este de circa 7,5%, sub media UE (14,8%). Utilizarea regulată a țigărilor electronice este sub media europeană (1,7% față de circa 2,1% la adulți).
La adolescenții de 15 ani din România, prevalența fumatului a fost de 23% în 2022, semnificativ peste media UE (17%). În România se înregistrează o inversare a raportului de gen: prevalența fumatului și a consumului de țigări electronice este mai mare în rândul fetelor. Conform studiului HBSC 2021/2022, 28% dintre fete și 23% dintre băieți au raportat folosirea țigărilor electronice, peste mediile studiului (20% fete, 18% băieți). Conform YRBSS 2022/2023, la adolescenții de 14–18 ani, aproximativ 27 din 100 sunt fumători curenți.
Limitarea consumului de tutun este una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți. În 2021, România s-a clasat pe locul 8 pe scala de control al tutunului (de pe locul 12 în 2019). Legea nr. 64/2024 interzice fumatul și utilizarea tuturor categoriilor de produse din tutun, țigarete electronice, flacoane de reumplere, dispozitive de încălzire a tutunului, pliculețe cu nicotină pentru uz oral și produse pentru inhalare fără ardere pentru elevii din toate unitățile de învățământ. Pentru adulți, au fost incluse în asistența medicală primară consilierea pentru prevenirea consumului de tutun și intervențiile minimale pentru renunțarea la fumat.
Este necesară implicarea activă a părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate publică și autorităților locale, ca vectori de influență pentru identificarea timpurie a riscurilor și susținerea adolescenților în decizia de a nu începe consumul sau de a renunța. Campania este implementată la nivel județean de Direcția de Sănătate Publică a Județului Neamț, cu suport metodologic de la INSP.
- Loghează-te să postezi comentarii
Comentarii