Campanii de informare-educare-comunicare – arhivă 2011–2023

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania de informare-educare „Inimi în dar”, decembrie 2023

06.12.2023

Slogan: Dăruiți o inimă sănătoasă celor dragi! Cunoașteți-vă riscul și preveniți apariția bolilor cardiovasculare!

Bolile cardiovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume. Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate și se estimează că în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii.

Grupul bolilor cardiovasculare includ afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Factorii de risc cardio-vascular sunt multipli și se pot împărți în doua categorii: neinfluențabili și influențabili. Primii includ,  genul, vârsta, poziția socioeconomică, factorii de mediu și antecedentele familiale ale bolii. Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare includ hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. De asemenea, prezența hipertensiunii arteriale reprezintă un factor de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic, etc.

    Situația bolilor cardiovasculare:

• Conform datelor Societății Europene de Cardiologie în anul 2019, s-a estimat că sunt aproximativ 113 milioane persoane care trăiesc cu boli cardiovasculare. În România, conform datelor medicilor de familie, 1 din 4 persoane deci peste 4 milioane de români se aflau în evidență cu o boală cardiovasculară.
• Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în UE.  În 2020 au existat 1,7 milioane decese cauzate de bolile sistemului circulator, un procent echivalent cu 32,7% din totalul deceselor. În România 1 din 2 persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând un procent de 52%, aproape dublu față de ponderea de la nivelul UE:
• Ratele standardizate ale mortalității prin boli cardiovasculare în România sunt de două ori și jumătate mai mari decât media europeană
• Boala ischemică cardiacă și accidentul vascular cerebral ocupă primele două locuri în ierarhia afecțiunilor care generează  dizabilitate și deces prematur penru români
• În România, ratele mortalității prin accident vascular cerebral au fost de trei până la patru ori mai mari decât media UE
• În România, factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt la valori mari, astfel: consum redus de fructe și legume: 98%, activitate fizică inadecvată: 92%, suprapondere și obezitate: 59%, colesterol crescut: 55%, consum episodic abuziv de alcool: 35%, fumat: 19%, hipertensiune arterială: 16%, valori crescute ale glicemiei: 15%.

În județul Neamț, în anul 2022, situația cazurilor noi de boli cardiovasculare înregistrate în cabinetele medicilor de familie a fost următoarea: 9414 cazuri de boli hipertensive (4685 în mediul urban și 4729 în rural), 3990 cazuri de cardiopatie ischemică (2001 în urban și 1989 în mediul rural, 93 de cazuri de cord pulmonar cronic (13 în mediul urban și 80 în rural) și 2017 cazuri de boli cerebro-vasculare (1032 în urban și 985 în mediul rural); situația este puțin mai bună față de anul 2021 când s-au înregistrat 10456 cazuri de boli hipertensive, 5058 de cazuri de cardiopatie ischemică, 106 cazuri de cord pulmonar cronic și 2319 cazuri de boli cerebro-vasculare.

În ceea ce privește bolnavii cu boli cardiovasculare rămași în evidență în cabinetele medicilor de familie, situația se prezintă astfel:

• la 30.09.2023 – 82701 cazuri de boli hipertensive (41555 în mediul urban și 41146 în rural), 30.110 cazuri de cardiopatie ischemică (13619 în mediul urban și 16491 în rural), 460 de cazuri de cord pulmonar cronic (95 în mediul urban și 365 în rural și 9079 cazuri de boli cerebro-vasculare (4837 în mediul urban și 4242 în rural);
• la 31.12.2022 – 81169 cazuri de boli hipertensive (41565 în mediul urban și 39604 în rural), 29.830 cazuri de cardiopatie ischemică (13797 în mediul urban și 16033 în rural), 436 de cazuri de cord pulmonar cronic (103 în mediul urban și 333 în rural) și 8576 de cazuri de boli cerebro-vasculare (4684 în mediul urban și 3892 în rural).

În primele 9 luni ale anului 2023, în județul Neamț s-au înregistrat 2435 de decese prin boli cardiovasculare (1697 în mediul rural și 738 în mediul urban; 1288 la femei și 1147 la bărbați).

S-a dovedit faptul că, prin renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul mai mare al fructelor și legumelor, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool se reduce riscul apariției de boli cardiovasculare. 

Politicile de sănătate, precum și identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular  sunt esențiale pentru un tratament adecvat precoce și pentru prevenirea deceselor premature prin boli cardiovasculare.

Scopul acestei campanii este informarea adulților cu privire la factorii de risc cardiovascular și efectele acestora asupra sănătății în vederea creării unor comportamente orientate către sănătate.

Mesajele principale ale campaniei sunt:

• Bolile cardiovasculare sunt frecvente
• Bolile cardiovasculare sunt grave, chiar în lipsa simptomelor
• Pentru pacienții cu boala cardiovasculară diagnosticată este vital să urmeze sfaturile medicului
• Este important să ne cunoaștem riscul individual de boală cardiovasculară. Consultația preventivă la medic este necesară încă de la vârsta de 40 de ani
• Este important să reducem factorii de risc
• Este important să cunoaștem valorile optime ale analizelor care reflectă riscul metabolic
• Promovarea utilizării ghidurilor de prevenție la nivelul serviciilor din medicina primară (medicul de familie și asistența medicală comunitară)

La nivel județean se vor organiza activități de informare privind factorii derisc în bolile cardiovasculare și adoptarea unui stil de viață sănătos:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua medicilor de familie și rețeaua de asistenţi medicali comunitari din judeţ prin intermediul poştei electronice;
• activități de informare desfășurate de asistenții medicali comunitari și personalul Compartimentului de promovare a sănătății;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Campania de Informare-Educare „CE, CÂT ȘI CUM MĂNÂNCĂ UN COPIL ISTEŢ!”, noiembrie 2023

08.11.2023

Ministerul Sănătății, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică, desfășoară pe parcursul lunii noiembrie campania „Ce, cât și cum mănâncă un copil isteţ!”, campanie care se adresează copiilor din ciclul primar de învățământ, părinților acestora și cadrelor didactice. Prin acțiunile care le vom derula în cadrul acestei campanii urmărim informarea și educarea copiilor, părinților și cadrelor didactice privind principiile unei alimentații sănătoase la vârsta școlară. De asemenea, campania vizează creșterea conștientizării problematicii obezității infantile și informarea părinților despre beneficiile unei alimentații sănătoase care să prevină obezitatea în rândul copiilor și complicațiile acesteia pentru viitorii adulți.

Deși, ne gândim la obezitate mai degrabă ca la un factor de risc pentru mai multe tipuri de afecțiuni (boli cardiovasculare, diabet zaharat, unele cancere: de endometru, de esofag, gastric, de ficat), obezitatea este o boală cronică, recunoscută ca atare de Organizația Mondială a Sănătății.

Obezitatea este o boală care produce decese, dizabilitate și deteriorează calitatea vieții. Din 1990 până în 2017, decesele și anii de viață pierduți prin dizabilitate (DALY) din cauza greutății corporale în exces (indicelui de masă coporală crescut), s-au dublat la nivel global, potrivit datelor din studiul Global Burden of Disease.

Pentru România, obezitatea este cel de al patrulea-lea factor de risc pentru anii de viață pierduți prin dizabilitate (DALY), după hipertensiunea arterială, consumul de tutun și factorii de risc alimentar (consum de sare, acizi grași, băuturi îndulcite, carne roșie și procesată), observându-se o creștere a DALY cu 139 (DALY  - ani pierduți prin dizabilitate)  la 100.000 de persoane între 2009 și 2019.

Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. La noi în țară, Institutul Național de Sănătate Publică cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, a Inspectoratelor Școlare Județene și a școlilor urmărește identificarea comportamentelor și factorilor de risc pentru o stare de nutriție precară, evaluarea indicelui de masă corporală în vederea stabilirii statusului lor nutrițional prin studiul „Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani)” realizat în cadrul inițiativei COSI (Childhood Obesity Surveillance Initiative) după o metodologie a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Evaluarea stării de nutriţie se face după o metodologie standardizată pentru a aduce o mai bună înțelegere a progresului supraponderalității și obezității la copii la nivel naţional, precum și pentru a putea face corect comparații între țările Regiunii Europene a OMS. S-a observat că supraponderalitatea în rândul copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani a fost de 17,5% la copiii din mediul urban, de 15,9% la cei din semi-urban și de 15,7% la cei din rural. Prevalența obezității la copiii din mediul urban a fost 14,5%, din semi-urban de 14,1% și din mediul rural de 13,3% (Raport Național România, 2020).

Ultima rundă a studiului derulată la nivel european între 2018 și 2020 a evidențiat că fiecare al treilea copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani trăiește cu supraponderalitate sau obezitate.

Supraponderalitatea și obezitatea sunt mai proeminente în rândul băieților. În ansamblu, la grupa de vârstă 7-9 ani prevalența excesului de greutate și a obezității în rândul băieților este de 31%, în timp ce la fete este de 28%. 14% dintre băieții și 10% dintre fetele din aceeași grupă de vârstă suferă de obezitate.

Obezitatea este o problematică de luat în seamă atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate. O alimentație bogată în legume și fructe, consum de cereale integrale, înlocuirea prăjiturilor cu fructe, consumul de apă, nu de alte băuturi îndulcite, limitarea consumului de sare la cel mult jumătate de linguriță pe zi, încurajarea copilului să facă mișcare cel puțin 60 de minute în fiecare zi, toate sunt măsuri de intervenție aflate la îndemâna părinților pentru a preveni problemele de supraponderalitate și obezitate.

Din  datele obținute de la Compartimentul de statistică și informatică în sănătatea publică – DSPJ Neamț, situația referitoare la cazurile  noi de obezitate la copii 0-14 ani, înregistrată de medicii de familie a fost:

Constatăm că numărul cazurilor de obezitate la copii este în creștere, cele mai multe cazuri se înregistrează la grupa de vârstă 10-14 ani și în mediul rural.

La nivel județean se vor organiza activități de informare privind alimentația sănătoasă a copiilor:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua personalului medical din cabinetele medicale școlare, rețeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ prin intermediul poştei electronice;
• tipărirea și distribuirea de pliante în unități de învățămînt și asistenților medicali comunitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materiale lor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

COMUNICAT DE PRESĂ - Luna internațională de conștientizare despre cancerul de sân, octombrie 2023

12.10.2023

Sloganul campaniei: „Depistează. Tratează. Vindecă. Învinge cancerul de sân, pas cu pas!”

Luna de conștientizare cu privire la cancerul de sân, celebrată în octombrie în fiecare an,aduce în atenție  cancerul mamar, patologie care poate să apară la femeile de orice vârstă, chiar dacă nu au nici un factor se risc. Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează în rândul femeilor în vârsta între 50 şi 69 ani.Conform statisticilor, aprox 11.43% dintre cazurile de cancer de sân din Europa, apar la femei cu vârsta sub 44 de ani;  54% apar la vârsta de 45-69 de ani, iar restul cazurilor la femeile peste această vârstă.

Riscul de apariție a bolii este reprezentat de: gen (simplul fapt de a fi femeie), înaintarea în vârstă, obezitate, consum de alcool, antecedentele familiale de cancer de sân, antecedentele de expunere la radiații, vârsta la care a debutat menstruația și vârsta la prima sarcină, consumul de tutun și terapia hormonală postmenopauză. Incidența cancerului crește cu vârsta, odată cu creșterea  riscurilor pentru anumite tipuri de cancer, la care se adaugă mecanismele de reparare celulară care tind să fie mai puțin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrânește.

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape 10 milioane de decese în 2020.Cele mai frecvente cancere sunt cancerele de sân, plămân, colon și rect și prostată .

Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la nivel mondial, în 2020, pentru prima dată, cancerul de sân cu peste 2.26 milioane de cazuri (11,7%) a devenit cel mai frecvent tip de cancer depăşind cancerul pulmonar (2,20 milioane, 11,4%). În 2020 s-au înregistrat 685.000 decese prin cancer de sân.

La sfârșitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viață care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume. La nivel global, la femei, există mai mulți ani de viață pierduți, ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) datorită cancerului de sân decât orice alt tip de cancer.

În Europa, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în 2020,  cancerul de sân a reprezintat cel mai frecvent tip de cancer la femei din regiunea OMS Europa (531.086 cazuri noi, 12.1% din toate cazurile noi de cancer  diagnosticate în Europa. Conform Eurostat, numărul deceselor prin cancer de sân a crescut în perioada 2012-2020 cu 6.14%. România a înregistrat în această perioadă o creștere de 10.75% a cazurilor de cancer de sân. În 2020, în UE, cancerul de sân a dus la un număr de decese de aprox.  91826, cu o mortalitate standardizată în funcție de vârstă de 14.8‰oo.

În România, în 2020, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, s-au înregistrat:

• 12085 cazuri noi de cancer de sân, cu o incidență standardizată pe grupe de vârstă de 65.8‰oo
• 3918 decese prin cancer de sân, cu o mortalitate standardizată pe grupe de vârstă de 17.4‰oo.

În perioada 2011‐2020, incidenţa cancerului de sân a scăzut de la 57,5‰00 femei în 2011, la 54,1‰00 femei în 2020 . Incidența prin cancer mamar la femei, în anul 2020, pe medii, a fost mult mai mare în urban (63,3‰00 femei) decât în rural (42,6‰00 femei) și față de media pe total țară (54,1‰00 femei).

În județul Neamț, în anul 2022, au fost înregistrate 154 de cazuri noi de cancer de sân la femei, iar în primele 8 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 105 cazuri noi de cancer de sân la femei. În anul 2022, numărul de cazuri de cancer de sân la femei rămase în evidența Cabinetelor de oncologie din județ a fost de 2173, iar în primele 8 luni ale anului 2023,  2103 de cazuri.

Organizaţia Mondială  a Sănătăţii recomandă screeningul organizat populational, prin mamografie, adresat populației feminine cu vârste între 50 și 69 ani, pentru că în acest interval de vârstă incidența este cea mai mare

Campania încurajează femeile cu vârste peste 40 de ani, să discute cu medicii despre factorii de risc proprii faţă de cancerul mamar.

Aproximativ 1/3 din decesele cauzate de cancer se datorează consumului de tutun, indicelui de masă corporală ridicat, consumului de alcool, consumului scăzut de fructe și legume și lipsei de activitate fizică. Prin adoptarea măsurilor Codului European de Luptă Contra Cancerului, se poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional, peste 40% dintre cancere ar putea fi evitate.

• Nu fumați! Evitați fumatul acasă.
• Luați măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.
• Limitați consumul de alcool.
• Alăptarea reduce riscul de cancer al mamei. Dacă puteți, alăptați-vă copilul.
• Fiți activ fizic în viața de zi cu zi.
• Evitați expunerea la radiații.
• Participați la programele de screening organizat pentru : cancerul mamar (femei între 50 si 69 de ani), cancerul de col uterin (femei între 24 si 64 de ani) si cancerul colorectal (femei și bărbați intre 50 si 75 ani).

Grupurile țintă ale campaniei sunt: femeile cu vârsta 50-69 de ani, profesioniștii din sistemul de sănătate și populația generală.

La nivel județean se vor organiza activități de informare privind depistarea precoce a cancerului de sân:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către rețeaua medicilor de familie și rețeaua de mediatori sanitari/asistenți medicali comunitari din judeţ prin intermediul poştei electronice;
• derularea proiectului ONCOFEM - Fii responsabilă de sănătatea ta! Prevenție, depistare, diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân în colaborare cu Institutul Regional de Oncologie Iași și asistenții medicali comunitari din județ: 
• 16, 17 octombrie 2023 - mamografii digitale, gratuit – TÂRGU NEAMȚ, locație Primăria Tg. Neamt; 
• 18, 19, 20 octombrie 2023 - mamografii digitale, gratuit – ROMAN, locație - Casa Bunicilor, str. Ogoarelor, nr. 12, Roman; 
• 23, 24 octombrie 2023 -  mamografii digitale, gratuit,  – CRĂCĂOANI; 
• 25 octombrie 2023 -  mamografii digitale,  gratuit,  – BORLEȘTI; 
• 26 octombrie 2023 - mamografii digitale, gratuit- ROZNOV; 
• 31 octombrie și 1, 2 noiembrie 2023 -  mamografii digitale, gratuit  – PIATRA NEAMȚ, parcare Hotel Central.
• tipărirea și distribuirea de pliante și postere asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materiale lor primite de la I.N.S.P. București.

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania „Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile - Gripa și vaccinarea antigripală, Sars-Cov-2 și vaccinarea împotriva Covid-19 ”, septembrie 2023

05.09.2023

Ministerul Sănătății, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică, desfășoară, pe parcursul lunii septembrie 2023, activități de informare,

educare și comunicare în cadrul Campaniei Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19.

Gripa, deși de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative fiind responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European și de 15.000-70.000 de decese pe an.

Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele țări europene, inclusiv România, este sub ținta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate că această intervenție de sănătate publică previne în jur de 37.000 de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an.

În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost raportate 3900 de cazuri de gripă confirmată de laborator și au fost înregistrate 97 de decese. Până în data de 21.05.2023 au fost vaccinate antigripal 1 486 600 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.

Virusul COVID-19 a apărut la sfârșitul anului 2019 și s-a răspândit foarte rapid cauzând, la nivel global, până în data de 17 mai 2023,  766.440.796 de cazuri și 6.932.591 de decese.

Pe teritoriul României, în anii 2020 și 2021, au fost înregistrate 1813823 de cazuri și 58971 de decese.

Ținând cont de cirulația concomitentă a celor două virusuri, vaccinarea antigripală este și mai importantă deoarece co-infecția virus gripal -SARS-COV-2 poate avea o evoluție severă, în special la grupele populaționale vulnerabile.

Care sunt beneficiile vaccinării antigripale?

• prevenirea îmbolnăvirii;
• diminuarea severității și scurtarea duratei bolii: forme ușoare de scurtă durată (1-2 zile);
• reducerea semnificativă a spitalizărilor și a deceselor cauzate de gripă și pneumonii;
• reducerea numărului consultațiilor și a vizitelor la domiciliu;
• reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanță;
• reducerea numărului de concedii medicale acordate pentru gripă și infecții respiratorii acute;
• reducerea folosirii antibioticelor în afecțiunile compatibile cu gripa.

Dacă faceți parte din grupele populaționale la risc menționate mai jos, adresați-vă medicului de familie pentru a beneficia de vaccinarea antigripală gratuită.

• Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 de ani, aflate în evidență cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienței umane;
• Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 35 de luni;
• Gravide;
• Medici, cadre sanitare medii și personal sanitar auxiliar, atât din spitale, cât și din unitățile sanitare ambulatorii, inclusiv salariați ai instituțiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) și ai unităților de bolnavi cronici, care prin natura activității vin în contact respirator cu pacienții sau asistații;
• Persoane, adulți și copii, rezidente în instituții de ocrotire socială, precum și persoane care acordă asistență medicală, socială și îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt;
• Toate persoanele cu vârsta ≥65 de ani.

La nivel județean se vor organiza activități de informare despre beneficiile vaccinării antigripale asupra sănătății:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua medicilor de familie și rețeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare derulate de personalul compartimentului de evaluare și promovare  sănătății și de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de pliante și postere asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materiale lor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

• Campania „Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile - Gripa și vaccinarea antigripală, Sars-Cov-2 și vaccinarea împotriva Covid-19” - Pliant (PDF, 8,2 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania „Împreună pentru un aer mai curat!”, august 2023

04.08.2023

SLOGAN : STOP POLUĂRII AERULUI! ÎMPREUNĂ PENTRU UN AER MAI CURAT!

Aerul curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 238 000 de decese premature în fiecare an în rândul europenilor.

Noile norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului Verde European, urmăresc reducerea cu peste 75% în următorii zece ani a numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului factor poluant al aerului - pulberile fine în suspensie (PM2,5), deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Campania de informare din acest an – Împreună pentru un aer mai curat! – se va derula pe tot parcursul lunii august, urmărind informarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele poluării aerului cu pulberi în suspensie asupra sănătății oamenilor, în rândul populației, mai ales a populației vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice respiratorii și cardiovasculare), dar și a autorităților.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății depășirea nivelurilor recomandate pentru calitatea aerului se asociază cu riscuri pentru sănătate. Particulele în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt: tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai  ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Expunerea la aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului putând determina greutate mică la naștere și naștere prematură.

România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019).

Poluarea aerului determină 37% din decesele premature prin boală cardiacă ischemică și accident vascular (AVC), 18% dintre decesele prin boală pulmonară obstructive cronică (BPOC), 23%  dintre decesele prin infecții acute ale tractului respirator și 11% dintre decese prin cancer al aparatului respirator.

În județul Neamț, în anul 2022, s-au înregistrat 240 de cazuri noi de cancer bronho-pulmonar în creștere față de anul 2021 (180 cazuri noi), 4.408  de cazuri noi de BPOC (față de 3621 în anul 2021), 1.394 de cazuri noi de astm bronșic, în creștere față a anul 2021 (1.246 de cazuri noi), 1.864 cazuri noi de AVC în ușoară scădere față de anul 2021 (1.896 cazuri noi).

Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili. Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional.

Oamenii trebuie să cunoască riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului și să ia măsuri pentru a-și scădea expunerea individuală și a oamenilor din comunitate:

• limitați mersul pe străzile aglomerate în orele de vârf;
• limitați  folosirea autoturismului personal  în zilele foarte poluate;
• limitați pe cât posibil timpul petrecut în anumite puncte de trafic aglomerat;
• când faceți activitate fizică în aer liber, încercați să faceți exerciții în zone mai puțin poluate;
• nu ardeți deșeurile, deoarece fumul care rezultă dăunează sănătății;
• alegeți mijloacele de transport în comun în locul mașinii personale ori de cîte ori este posibil;
• alegeți mersul pe jos sau cu bicicleta pentru deplasări ori de cîte ori este posibil;
• înlocuiți mașinile vechi, poluante, cu mașini noi mai puțin poluante;
• nu lăsați aparatele deschise când nu aveți nevoie de ele și stingeți lumina atunci când părăsiți încăperea;
• refolosiți și reciclați materialele;
• asigurați-vă că instalațiile și sistemele din gospodărie funcționează corespunzător și optați pentru tehnologii cu un consum scăzut de energie; 
• nu ardeți resturile vegetale;
• păstrați străzile și trotuarele curate.

Recomandări pentru protejarea copiilor de aerul poluat din interior:

• nu fumați în spații închise sau lângă copii;
• utilizați combustibili și tehnologii mai puțin poluante pentru a găti, încălzi și ilumina casa;
• utilizați sobe cu emise ultra-scăzute cu combustibili solizi procesați (pelete de lemn) dacă nu sunt disponibile alte opțiuni mai puțin poluante;
• gătiți întotdeauna într-o zonă bine ventilată sau afară;
• evitați să folosiți odorizante neavizate, care pot să adauge substanțe chimice în aer.

La nivel județean se vor organiza activități de informare despre beneficiile activității fizice asupra sănătății:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua medicilor de familie și rețeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare derulate de personalul compartimentului de evaluare și promovare  sănătății (10.08.2023 la SC Adeplast Roman) și de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de pliante și postere asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materiale lor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Campania IEC este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

• Campania națională „Promovarea activității fizice”, iulie 2023 - broșură părinți (PDF, 7,6 MB)
• Campania națională „Promovarea activității fizice”, iulie 2023 - broșură copii și adolescenți (PDF, 7,1 MB)

• Broșura pentru tineri (PDF, 7,2 MB)
• Broșura pentru părinți (PDF, 7,1 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania IEC „Prin mișcare, o sănătate mai bună!”, martie 2020

07.07.2022

Direcţia de Sănătate Publică Neamț derulează în luna iulie 2022 Campania națională a informării despre efectele activității fizice, cu sloganul „Prin mișcare, o sănătate mai bună!”. 

Campania se adresează adulților și vârstnicilor cu boli cronice și dizabilități. cu scopul de a îi informa despre îmbunătățirea stării de sănătate, prin adoptarea unui program regulat de activitate fizică, adecvat stării de sănătate pentru adoptarea unui stil de viață activ, cu beneficii demonstrate științific asupra sănătății și stării de bine.

Studiile europene indică faptul că românii se implică mult mai puțin în activități fizice față de media europenilor. În timp ce mai puțin de jumătate din europeni nu fac nici o activitate fizică, în România, procentul populației sedentare este de 63%. De asemenea, interesul pentru exerciții fizice și sport a scăzut cu 3 procente într-un interval de  patru ani.

Campania își propune creșterea numărului de persoane  informate despre  efectele benefice ale activității fizice și a consecințelor inactivității fizice și sedentarismului asupra sănătății fizice și psihice și despre nivelele minime de activitate fizică recomandate pentru persoanele cu boli cronice și dizabilități.

Activitatea fizică este o sursă demonstrată științific de beneficii pentru sănătate. Prin activitate fizică se înțelege orice tip de mișcare, de la exerciții fizice și sport până la activități recreative – cum sunt plimbarea, mersul pe bicicletă, dansul - sau activitățile obișnuite din gospodărie - grădinărit, curățirea locuinței.  Conform Institutului Național de Sănătate Publică, cel puțin 25 de boli ale corpului și sistemului nervos pot fi prevenite, ameliorate sau tratate prin activitatea fizică.      

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că, la nivel mondial, unul din patru adulți și patru din cinci adolescenți au un nivel insuficient de activitate fizică. Anual, aproape 5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă populația lumii ar fi mai activă fizic. Persoanele cu un nivel insuficient de activitate fizică au un risc de deces cu 20 până la 30% mai mare comparativ cu persoanele care au un nivel corespunzător de activiate fizică. În cursul pandemiei COVID-19, nivelul de activitate fizică a scăzut considerabil în rândul tuturor categoriilor de populație. Mai multe studii efectuate pe perioada pandemiei au confirmat faptul că pacienții COVID-19 pozitivi cu un stil de viață sedentar au avut un risc sporit de spitalizare și deces datorat COVID-19 comparativ cu pacienții care au avut un nivel oarecare de activitate fizică. 

Din categoria bolilor a căror evoluție și prognostic pot îmbunătățite prin practicarea regulată a unui nivel minim de activitate fizică fac parte: obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, osteoporoza, anxietatea, depresia și cancerul. Pentru fiecare din aceste diagnostice, profesioniștii din domeniul sănătății pot indica pacientului tipul de activitate fizică recomandat, ca parte integrantă a unei intervenții complexe care include tratamentul farmacologic sau nonfarmacologic, modificările stilului de viață și contraindicațiile specifice condiției medicale. 

La nivel județean, Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății va desfășura următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua medicilor de familie, rețeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ;
• activităţi de informare-educare în comunități derulate de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medicale și asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• activitate de informare și distribuirea de pliante în centrul pentru persoane vârstnice din Piatra Neamț și Roman;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materiale-lor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Campania IEC națională este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania SĂNĂTATEA MINTALĂ „Solidari în domeniul sănătății mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală.”, ianuarie 2021

20.01.2021

Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității.

Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.

Înțelegerea sănătății mintale, atât pentru pacienți în mod individual, cât și pentru familie, precum și pentru autoritățile publice, depinde și de existența unui diagnostic precis și coerent. Identificarea și promovarea celor mai bune practici de diagnostic precoce al bolii mintale este necesară în vederea optimizării utilizării intervențiilor în stadiile timpurii, în care sunt cele mai eficiente. Prin diagnosticări și intervenții precoce s-ar putea întârzia progresul bolii către stadii avansate, obținându-se astfel o amânare a instituționalizării și o reducere a costurilor ridicate generate de îngrijirea terminală (pe termen lung).

În anul 2019, în România, prevalența tulburărilor mentale și de comportament a fost de 2592,3 la 100.000 de locuitori, în creștere față de anul 2018 când a avut valoarea de 2444,4 la 100.000 de locuitori.

În județul Neamț, la sfârșitul anului 2019, în cabinetele medicilor de familie, erau rămași în evidență cu tulburări mentale și de comportament 13640 de bolnavi (5706 în mediul utban și 7934 în mediul rural), în creștere față de anul 2018 când erau rămași în evidență 13.031 de bolnavi (5592 în mediul urban și 7439 în mediul rural) și față de sfârșitul anului 2017 când erau rămași  în evidență 12.748 bolnavi (5304 în mediul urban și 7444 în mediul rural).

În primele 9 luni ale anului 2020, în cabinetele medicilor de familie, erau rămași în evidență cu tulburări mentale și de comportament 13.766 de bolnavi (5762 în mediul urban și 8004 în mediul rural).

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, dar din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută și netratată.

Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie.

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a copiilor, adolescenților și aparținătorilor acestora, precum și a profesioniștilor din domeniul medical și educațional privind problematica sănătății mintale.

Sloganul campaniei este: „Solidari în domeniul sănătății mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală.”

Direcția de Sănătate Publică a județului Neamț, prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății, realizează următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
• diseminarea pe mail către colegi, asistenții medicali comunitari, mediatori sanitari, personalul cabinetelor medicale școlare și pe facebook a linkului pentru accesarea chestionarului referitor la depresie și autism, realizat de INSP București;
• tipărirea de postere precum și distribuirea lor în spitalele din județ și asistenților medicali comunitari;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a comunicatului de presă și a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Campania este finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic al campaniei este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică. 

• Campania „Solidari în domeniul sănătății mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală.” 2021 - Analiză de situație (PDF, 754 KB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania IEC „Sănătatea reproducerii - tu decizi ce este mai bine pentru tine!”, februarie 2021

04.02.2021

În luna februarie, Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății finanțează și organizează campania  „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!”, campanie  care aduce în atenția publică problematica  sănătății reproducerii pentru adolescenți și femeile gravide și are ca obiectiv creșterea nivelului de informare al acestora despre: contracepție, importanța planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile și complicațiile acestora, bolile cu transmitere sexuală, mortalitatea maternă.

Sănătatea reproducerii definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile, se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.

În perioada 2009 - 2018, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Pe măsura trecerii de la copilărie la vârsta adultă, adolescenții și adolescentele suferă o serie de schimbări fizice, emoționale și sociale, de cele mai multe ori fiind nepregătiți pentru aceste schimbări. Sarcinile timpurii în rândul adolescentelor au consecințe majore asupra sănătății pentru mamele adolescente și copiii lor. Sarcina și complicațiile la naștere la mame adolescente cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani conduc la riscuri mai mari de eclampsie, endometrită puerperală, infecții sistemice și la principala cauză de deces în rândul fetelor adolescente, cât și la prematuritate și chiar mortalitate infantilă.

În România, în 2018:

• 42% din nașterile înregistrate la fete de 10-14 ani în EU, erau în România.
• 1 din 2 născuți vii la adolescente 10-14 ani din Europa, se regăsește în România.
• 1 din 5 născuți vii la adolescente 15-19 ani din Europa, se regăsește în România.

În județul Neamț, în cabinetele medicilor de familie, în anul 2019 au fost luate în evidență 11 gravide cu vârsta sub 15 ani (6 în mediul urban și 5 mediul rural), iar în primele 9 luni ale anului 2020 au fost luate în evidență 5 gravide cu vârsta sub 15 ani (1 din mediul urban și 4 din mediul rural). În ceea ce privește  gravidele cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, luate în evidență de medicii de familie, situația se prezintă astfel: în anul 2019 au fost luate în evidență 230 de gravide (63 din mediul urban, 167 din mediul rural), iar în primele 9 luni ale anului 2020 au fost luate în evidență 158 de gravide (38 în mediul urban și 120 în mediul rural).

În județul nostru datele statistice referitoare la numărul avorturilor se prezintă astfel:

Femeile gravide care sunt mai în vârstă, supraponderale și au afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi hipertensiunea și diabetul zaharat, par să aibă un risc crescut de a dezvolta  o formă severă de COVID-19 . Prin urmare, este important să ia măsuri de precauție pentru a se proteja împotriva COVID-19 și să raporteze posibilele simptome (inclusiv febră, tuse sau dificultăți de respirație) furnizorului lor de asistență medicală.

Direcția de Sănătate Publică a județului Neamț, prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății, realizează următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către rețeaua de mediatori sanitari/asistenți medicali comunitari din județ, rețeaua medicilor de familie și rețeaua de medicină școlară prin intermediul poștei electronice;
• tipărirea de postere precum și distribuirea lor în spitalele din județ, cabinetele medicale școlare și asistenților medicali comunitari;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamț și pe pagina de Facebook a compartimentului a comunicatului de presă și a materialelor primite de la I.N.S.P. București.

• Campania „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!” - Analiză de situație (PDF, 1,2 MB)
• Campania „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!” - infografic (PDF, 217 KB)
• Campania „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!” - poster adolescenți (PDF, 129 KB)
• Campania „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!” - poster gravide (PDF, 186 KB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania IEC „FII MÂNDRU DE ZÂMBETUL TĂU! AI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA TA ORALĂ!”, martie 2021

08.03.2021

În luna martie, Ministerul Sănătății finanțează și organizează campania „Fii  mândru   de zâmbetul tău! Ai grijă de sănătatea ta orală!”, campanie  care aduce în atenția publică problematica  sănătății orale pentru populația generală (inclusiv copii și adolescenți) și are ca obiective creşterea numărului de persoane informate privind importanţa sănătăţii orale şi riscurile neglijării acesteia, a celor care adoptă comportamente sănătoase în vederea menţinerii sănătăţii orale precum și formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare. 

Conform OMS, bolile orale afectează aproape 3,5 miliarde de persoane şi multe dintre aceste afecțiuni pot fi evitate prin programe de prevenţie, diagnostic şi tratament, finanţate de guvern, asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii.

Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase în întreaga lume. Larga răspândire a acestor boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă şi în special cu un consum crescut de zahăr, alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară.

Ultimul studiu cu 4592 de respondenți efectuat în România de specialiștii  INSP referitor la evaluarea practicilor privind menținerea sănătății orale arată că în ceea ce privește frecvența spălării zilnice pe dinți 18 % dintre participanți se spală de mai puțin de două ori pe zi pe dinți, 33,7 % se spală mai puțin de două minute pe dinți și doar 33,6 % după ce mănâncă în maximum 15 minute.  Numai 70,2 % din respondenți au fost instruiți cu privire la tehnica corectă de periaj al dinților și doar 28,2 % își schimbă lunar periuța de dinți. Referitor la mijoacele utilizate pentru asigurarea igienei orale: 1,9 % nu utilizează pastă de dinți, doar 57,3 % utilizează o pastă de dinți cu fluor, 24, 7 %  folosesc doar periuța de dinți,  55,6 %   folosesc apa de gură și 29, 5 % ața interdentară. Un procent relativ mare, 48, 7 % utilizează guma de mestecat ca mijloc de asigurare a igienei orale, iar 24,9 %  folosesc scobitori. În ceea ce privește starea de sănătate orală doar 27,6 % dintre participanții la studiu au afirmat că în ultimul an nu au avut nici un disconfort la nivelul dinților și doar 15, 9 % se duc de două ori pe an la control la medicul stomatolog. Referitor la consumul de produse îndulcite, alcool și fumat: doar 50,4 % dintre respondenți nu consumă zilnic dulciuri, 53,4 % nu consumă zilnic băuturi acidulate îndulcite și 61, 3 % nu consumă deloc băuturi alcoolice. 20,1 % dintre participanții la studiu fumează.

În anul 2019, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind asigurarea populaţiei cu personal medical, numărul medicilor stomatologi a fost de 17003, în creștere cu 546 de medici stomatologi față de anul 2018. Dintre aceștia, 1711 lucrau în sectorul public și 15292 în sectorul privat.

În România, în anul 2019, au revenit, în medie, 1142 locuitori la un medic stomatolog, faţă de 1183 locuitori în anul precedent.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 13286 cabinete stomatologice independente, în rural numărul acestora a fost de 6 ori mai mic, respectiv, de numai 2256 cabinete.

Repartizarea pe judeţe a personalului sanitar în anul 2019 evidenţiază că, cel mai mare număr de medici stomatologi s-a înregistrat în municipiul Bucureşti (3252) în timp ce numărul cel mai mic de medici s-a înregistrat în judeţul Giurgiu (70).

În județul Neamț, în anul 2020, și-au desfășurat activitatea 329 de medici stomatologi  (250 în mediul urban și 79 în mediul rural).

Campania este implementată la nivel județean de către Direcția de Sănătate Publică a județului Neamț prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății și va include următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul medical din cabinetele  şcolare;
• activităţi de informare-educare în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medico-sanitare, unități de învățământ, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică.

• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „FII MÂNDRU DE ZÂMBETUL TĂU! AI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA TA ORALĂ!” 2021 - Analiză de situație (PDF, 563 KB)

• Campania de informare „VACCINURILE - PROTECȚIE PENTRU TOȚI!” 2021 - Analiză de situație (PDF, 584 KB)
• Campania de informare „VACCINURILE - PROTECȚIE PENTRU TOȚI!” 2021 - infografic (PDF, 2,0 MB)
• Campania de informare „VACCINURILE - PROTECȚIE PENTRU TOȚI!” 2021 - poster (PDF, 345 KB)
• Campania de informare „VACCINURILE - PROTECȚIE PENTRU TOȚI!” 2021 - poster (PDF, 515 KB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania de informare „VACCINURILE - PROTECȚIE PENTRU TOȚI!”, aprilie 2021

07.04.2021

Slogan: „Prevenire. Protecţie. Vaccinare.”

Direcţia de Sănătate Publică Neamț desfășoară în luna aprilie 2021 activități de implementare a Campaniei Luna Națională de informare despre VACCINARE care vor include următoarele acțiuni:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină școlară și de familie prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
• tipărirea și distribuirea de postere în unități medico-sanitare, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Vaccinarea reprezintă acțiunea prin care oamenii pot deveni imuni la boală. Vaccinarea salvează milioane de vieți și este universal recunoscută ca una din cele mai de succes și mai cost-eficiente intervenții de sănătate publică, disponibile la ora actuală. Vaccinurile sunt cea mai bună apărare pe care o avem împotriva bolilor contagioase grave.

Declinul universal al încrederii publice în vaccinare este o cauză de îngrijorare și o provocare majoră pentru experții din Sănătate Publică. Scepticismul legat de intervențiile de vaccinare se referă la întârziere în acceptare sau chiar la refuzul vaccinărilor, în ciuda existenței și funcționării acestor servicii medicale.

Factorii implicați includ: o acceptare scăzută a unor riscuri minime, lipsa de informații solide, diferențe în abordarea de evaluare și implementare de vaccinuri noi și controversele din media.

În România, în perioada 2016-2020 au fost confirmate 20204 cazuri de rujeolă, din care 64 decese. Ca măsură de limitare a epidemiei de rujeolă, la nivel naţional au fost organizate campanii de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi. Este necesară o acoperire vaccinală de 95% pentru prima şi a doua doză de vaccin RRO, pentru atingerea nivelului de imunitate a populaţiei necesar pentru a întrerupe transmiterea endemică a virusului.

De la începutul sezonului 2020-2021 au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: 1 caz gripa cu virus AH1, 1 caz gripa A nesubtipat și 2 cazuri gripa cu virus B. Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal. Până la data de 21.02.2021 au fost vaccinate antigripal 2.265.289 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.

În judeţul Neamţ, în anul 2020, s-au confirmat 118 cazuri de rujeolă (69 în mediul urban și 49 în mediul rural), iar în trimestrul I al anului 2021 nu s-a confirmat nici un caz de de rujeolă. În anul 2020 au fost imunizați 6260 de copii cu vaccin ROR. În sezonul de gripă 2019 - 2020  s-au înregistrat 248 cazuri de gripă (cu 108 internări și 1 deces), iar in sezonul de gripă 2020 -2021 s-a înregistrat 1 caz de gripă confirmată clinic. În sezonul de gripă 2019 - 2020  populația a fost imunizată cu 43.743 de doze de vaccin gripal, iar în sezonul de gripă 2020-2021 s-au efectuat 71.932 de doze de vaccin gripal.

Epidemia de COVID-19 care a debutat la sfârșitul anului 2019 a fost declarată pandemie de către OMS în data de 11 martie 2020. Aceasta este prima pandemie cauzată de un coronavirus. Vaccinurile pentru prevenirea COVID-19 au devenit disponibile în UE/SEE în decembrie 2020.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat anul 2021 “Anul Internațional al personalului medical”, ca recunoaștere a dedicării acestei categorii profesionale pentru furnizarea asistenței medicale în timpul și în pofida pandemiei de COVID-19, care a pus la încercare sistemele de sănătate din lume.

OMS recomandă ca toate vaccinările de rutină să fie administrate conform programării, chiar în timpul pandemiei de COVID-19.

Săptămâna Europeană a Vaccinării (SEV), 26.04 - 02.05.2021

Anul acesta 2021, SEV are o semnificație specială, pe fondul pandemiei de COVID-19. Cu lansarea continuă a vaccinurilor în toată regiunea europeană, Campania anului în curs se orientează pe sensibilizarea și informarea populației despre vaccinurile anti-Covid disponibile și rolul OMS în asigurarea distribuției echitabile a acestora. Vaccinarea este „piatra de temelie” a Programului de lucru OMS Europa 2020–2025 – “United Action for Better Health in Europe”.

Epidemiile recente subliniază responsabilitatea tuturor de a menţine sub control bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Tema din anul 2021 încurajează oamenii să conștientizeze beneficiile vaccinării și să îi celebreze pe toți cei care contribuie în atât de multe feluri la protejarea vieții prin vaccinare.

Campania IEC pentru celebrarea Vaccinării este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania „Protejarea sănătății, o grijă specială pentru pacientul oncologic în contextul pandemiei COVID-19”, 25-31 mai 2021

27.05.2021

Slogan: „Cancerul este un risc pentru o formă severă de COVID-19! Nu lăsa boala să te afecteze! Și tu poți lua măsuri și tu poți preveni și tu te poți proteja!”

Cancerul reprezintă una din principalele cauze de deces în România. Numărul cazurilor noi de cancer depistate în cabinetul de oncologie în perioada 2010‐2019 a crescut de la 59.034 (2010) la 59.606 (2019), incidența cazurilor de cancer în aceeași perioadă variind între 291,6‰oo locuitori în 2010 şi 307,7‰oo locuitori în 2019. Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 332,7‰oo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată prevenției acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală.

În județul Neamț, în cursul anului 2020 s-au înregistrat 1513 cazuri noi de cancer (691 în mediul urban și 822 în mediul rural), în scădere față de anul 2019 cînd s-au înregistrat 1854 cazuri noi de cancer (816 în mediul urban și 1038 în mediul rural) și față de anul 2018 când s-au înregistrat 1846 cazuri noi de cancer (820 în mediul urban și 1026 în mediul rural).

În anul 2020, cele mai multe cazuri noi au fost de cancer colorectal (210 cazuri) urmat de cancerul bronhopulmonar (170 de cazuri), cancerul de sân (164 de cazuri) și cancerul prostată (117 cazuri).

La sfârşitul trimestrului I 2021 s-au înregistrat 348 cazuri noi de cancer (156 în mediul urban și 192 în mediul rural) și erau rămaşi în evidenţa cabinetului judeţean de oncologie, 13.583 de bolnavi cu cancer (7200 în urban şi 6383 în rural).

În anul 2020 s-au înregistrat 1162 de decese prin cancer (451 în urban şi 711 în rural), iar în primul trimestru al anului 2021 s-au înregistrat 254 de decese (120 în mediul urban și 134 în mediul rural).

Apariția COVID-19 a amplificat problematica privind diagnosticarea și tratamentul cancerului afectând rata de mobiditate și mortalitate prin acesta.

Desfășurată sub sloganul «Cancerul este un risc pentru o formă severă de COVID-19! Nu lăsa boala să te afecteze! Și tu poți lua măsuri și tu poți preveni și tu te poți proteja!», campania privind cancerul are ca temă în 2021, Protejarea sănătății, o grijă specială pentru pacientul oncologic în contextul pandemiei COVID-19.

Scopul campaniei este: Conștientizarea persoanelor cu afecțiuni oncologice în ceea ce privește vulnerabilitatea crescută a acestora în contextul pandemiei COVID-19.

Campania are ca obiective conștientizarea și creșterea nivelului de informare a pacienților oncologici asupra:

• vulnerabilității acestora în fața infecției COVID-19;
• măsurilor de prevenție necesare în cursul pandemiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Mesajele principale ale campaniei sunt:

• Pacienții oncologici sunt grupuri populaționale aflate la risc în contextul pandemiei cu SARS-Cov-2!
• Pacienții oncologici necesită măsuri crescute de protecție pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus!
• Informarea corectă asupra SARS-Cov-2 influențează comportamentele de prevenție și încrederea în eficacitatea prevenției!

Campania este implementată la nivel județean de către Direcția de Sănătate Publică  Neamț și va include următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către rețeaua de mediatori sanitari/asistenți medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină școlară și de familie prin intermediul poştei electronice;
• activități de informare-educare în comunități derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medico-sanitare, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamț şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică.

• Campania „Protejarea sănătății, o grijă specială pentru pacientul oncologic în contextul pandemiei COVID-19” 2021 - Analiză de situație (PDF, 1,2 MB)
• Campania „Protejarea sănătății, o grijă specială pentru pacientul oncologic în contextul pandemiei COVID-19” 2021 - Pliant (PDF, 1,1 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !”, iunie 2021

07.06.2021

SLOGAN: CONSUMUL DE BĂUTURI ALCOOLICE ÎȚI AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA! NU MERITĂ SĂ RIȘTI! INFORMEAZĂ-TE!

Consumul de alcool este a treia cauză de boală și moarte prematură pentru populația generală, fiind responsabil la nivel mondial pentru mai mult de 200 de boli, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

În România, 80% din bărbați și 55% din femei sunt consumatori de alcool iar 67% din bărbați și 31% din femei au un consum excesiv. În anul 2017, nivelul mortalității datorate alcoolului a fost de 44,33 decese la 100.000 de locuitori în rândul populației de 15-49 ani, de 308 decese la 100.000 locuitori la grupa de vârstă 50-59 ani și de 793 decese la 100.000 la populația de peste 70 ani.

În contextul pandemiei de COVID-19, țările lumii trebuie să ia măsuri decisive pentru a opri răspândirea virusului SARS-CoV-2. În aceste circumstanțe critice, este esențial ca toți oamenii să fie informați cu privire la alte riscuri și pericole pentru sănătate, astfel încât să poată rămâne în siguranță și sănătoși.

Consumul de băuturi  alcoolice nu protejează în niciun caz de COVID-19 și nici de infecția  cu virusul SARS-CoV-2.

Mesaje cheie

• Nu există o „limită de siguranță” în ceea ce privește  consumul de băuturi alcoolice! Riscul de deteriorare a sănătății dumneavoastră crește odată cu fiecare băutură alcoolică consumată!
• Evitați cu totul consumul de băuturi alcoolice! În cazul în care consumați, mențineți un consum minim! Rămâneți vigilenți, să acționați rapid și să luați decizii cu mintea clară, pentru dumneavoastră și pentru ceilalți din familia și comunitatea dvs!
• Nu consumați niciodată băuturi alcoolice dacă luați medicamente, chiar și remedii pe bază de plante sau fără prescripție medicală. Acest lucru le-ar putea face mai puțin eficiente sau chiar toxice și periculoase.
• Nu  consumați deloc  băuturi alcoolice în cazul în care conduceți autovehicule!
• Discutați cu copiii și tinerii despre problemele asociate consumului de băuturi alcoolice. Nu îi lăsați să-i vadă pe adulți consumând băuturi alcoolice - fiți un model!  Asigurați-vă că nu au acces la acestea! Supravegheați-i în timp ce vizionează ecrane (inclusiv televizorul), deoarece pot fi expuși publicității la alcool care poate stimula inițierea timpurie a consumului de alcool.
• Dacă planificați o sarcină sau sunteți însărcinată nu consumați deloc băuturi alcoolice!

Pentru gravide, nu există un tip de băutură alcoolică sau cantitate sigură de alcool care să poată fi consumată, fără riscul unor efecte negative asupra sarcinii și dezvoltării fătului.

Direcţia de Sănătate Publică a județului Neamț desfășoară pe  toată perioada lunii iunie 2021 campania de informare-educare-conștientizare ”Consumul de băuturi alcoolice îți afectează sănătatea! Nu merită să riști! Informează-te! - Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool”, cu scopul de a informa populația generală despre efectele consumului de alcool, pentru a contribui la formarea unor valori și atitudini pozitive față de stilul de viață sănătos și la stimularea schimbărilor pozitive în comportamentul legat de alcool. Activitățile constau în:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină școlară și de familie prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare în unități de învățământ și comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități de învățământ, medico-sanitare, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Campania este finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic al campaniei este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.

• Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !” 2021 - Analiză de situație (PDF, 711 KB)
• Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !” 2021 - Planificarea campaniei (PDF, 633 KB)
• Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !” 2021 - Infografic (PDF, 28,3 MB)
• Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !” 2021 - Pliant (PDF, 10,1 MB)
• Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !” 2021 - Poster (PDF, 4,7 MB)

Campania de informare „LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL !”, 2021 - Clip

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, iulie 2021

08.07.2021

Direcția de Sănătate Publică a județului Neamț desfășoară pe toată perioada lunii iulie 2021 campania națională a informării despre efectele activității fizice”, cu scopul de a informa populația generală și medicii de familie despre integrarea activității fizice regulate ca parte a activității cotidiene.

Prin activitățile pe care le vom derula dorim să conștientizăm populaţia generală privind beneficiile activității fizice şi responsabilitatea pe care o au ei înşişi în menţinerea sănătăţii.   Activitățile constau în:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină de familie prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medico-sanitare, medicilor de familie, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materia-lelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Grupurile țintă ale campaniei sunt populația generală,  medicii de familie și asistenții comunitari.

Obiectivele campaniei sunt:

• Conștientizarea populației din grupurile țintă privind importanța și efectele activității fizice practicate în mod regulat, asupra sănătății fizice și mintale
• Informarea populației din grupurile țintă privind modalitățile de adoptare a activității fizice, sub orice formă a ei, în rutina zilnică.

Beneficiile pentru sănătate ale activității fizice, de la cele cardiovasculare la cele mentale, sunt bine stabilite. În schimb, inactivitatea fizică, pe lângă fumat și obezitate este un factor major de risc pentru bolile netransmisibile la nivel mondial.

Activitatea fizică regulată este dovedită a ajuta la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și mai multe tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și starea de bine.

Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, pe motocicleta, diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Cu toate acestea, estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării mijloacelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei la muncă și pentru recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Planul global de acțiune al OMS privind activitatea fizică 2018-2030: oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă, oferă un cadru de acțiuni politice eficiente și fezabile, care pot ajuta la susținerea, menținerea și creșterea activității fizice prin parteneriate interguvernamentale și multisectoriale.

În România, din totalul populației rezidente de 15 ani și peste care muncesc realizând treburile ce fac parte din activitatea zilnică a fiecărei persoane (efectuând muncă remunerată sau neremunerată, muncă în gospodăria proprie, îngrijind familia, învățând, căutând un loc de muncă, îngrijind persoane vârstnice etc.) mai mult de jumătate a declarat că atunci când muncesc petrec cea mai mare parte a timpului așezate sau în picioare (60,6%), un sfert din populație a declarat că desfășoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat, 5,7% au declarat că realizează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat că nu desfășoară nicio muncă ce presupune efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic.

Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică asigură coordonarea la nivel național a acestei campanii. 

• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Analiză de situație (PDF, 686 KB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Infografic (PDF, 658 KB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Planificare (PDF, 907 KB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Poster populația generală (PDF, 415 KB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Poster profesioniști (PDF, 609 KB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Pliant populația generală (PDF, 2,2 MB)
• Campania de informare despre efectele activității fizice „NICI O ZI FĂRĂ ACTIVITATE FIZICĂ”, 2021 - Pliant profesioniști (PDF, 3,8 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania de informare „PROTECȚIA SOLARĂ – UN PAS IMPORTANT SPRE SĂNĂTATE!”, august 2021

10.08.2021

Bucuraţi-vă în siguranță de soare!

Nu uitați - pălăria și ochelarii de soare, hidratarea corespunzătoare, utilizarea cremelor de protecție solară!

Direcția de Sănătate Publică a Județului Neamț organizează în luna august 2021, activități de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanța protecției solare, în prevenirea cancerelor de piele.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare 4 minute o persoană moare de cancer de piele; legătura dintre expunerea la soare şi cancerele de piele a fost descoperită abia în 1956.

 În România peste 1000 de persoane sunt diagnosticate anual cu melanom malign, iar aproape o treime decedează din cauza acestei afecţiuni.

În județul Neamț, în anul 2020, ținând cont de contextul epidemiologic, au fost înregistrate în cabinetul de oncologie 14 cazuri noi de bolnavi cu diagnosticul de melanom, mai puține față de anul 2019 când au fost înregistrate 25 de cazuri noi cu același diagnostic.

În primele 6 luni ale anului 2021 au fost înregistrate în cabinetul de oncologie 11 cazuri noi de bolnavi cu diagnosticul de melanom.

Prin activitățile pe care le vom derula dorim să conștientizăm populația generală cu privire la necesitatea adoptării de comportamente protective pentru a preveni apariția cancerelor de piele, în mod special a melanomului malign, a afecțiunilor oculare şi a altor patologii secundare expunerii excesive la radiații ultraviolete. Activitățile constau în:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină de familie prin intermediul poștei electronice;
• activități de informare-educare în comunităţi derulate personalul compartimentului de evaluare și promovare a sănătății și de asistenţii medicali comunitari;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medico-sanitare, medicilor de familie, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ a comunicatului de presă şi pe pagina de facebook a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Tema campaniei este impactul asupra sănătăţii prin expunerea neprotejată la radiaţiile ultraviolete.

Obiectivul principal al campaniei este creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei afecţiunilor maligne la nivelul tegumentelor sau a altor afecţiuni datorate expunerii excesive la soare.

Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură coordonarea la nivel național a acestei campanii.

• Campania „PROTECȚIA SOLARĂ – UN PAS IMPORTANT SPRE SĂNĂTATE!” 2021 - Analiză de situație (PDF, 485 KB)
• Campania „PROTECȚIA SOLARĂ – UN PAS IMPORTANT SPRE SĂNĂTATE!” 2021 - Pliant (PDF, 1,7 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania IEC „ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA MINTALĂ! SĂ ÎNLĂTURĂM STIGMATUL BOLILOR MINTALE!”, ianuarie 2020

14.01.2020

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională.

Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și  teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de sănătoasă pierduți (disability-adjusted life years, DALY), afectând calitatea vieții.

În anul 2018, în România, ponderea pacienților cu tulburări mintale și de comportament a fost de 2.445 cazuri la 100.000 de locuitori.

În județul Neamț, la sfârșitul anului 2018, în cabinetele medicilor de familie, erau rămași în evidență cu tulburări mentale și de comportament 13.031 de bolnavi (5.592 în mediul urban și 7.439 în mediul rural), în creștere față de sfârșitul anului 2017 când erau rămași  în evidență 12.748 bolnavi (5.304 în mediul urban și 7.444 în mediul rural). În primele 9 luni ale anului 2019,  în cabinetele medicilor de familie, erau rămași în evidență cu tulburări mentale și de comportament 13.257 de bolnavi (5.576 în mediul urban și 7.681 în mediul rural).

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației generale și a profesioniștilor din asistența medicală primară  privind problematica sănătății mintale

Grupurile țintă ale campaniei sunt: populația generală și profesioniștii din asistența medicală primară.

Sloganul campaniei este: „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!”

Obiectivele campaniei:

• informarea populaţiei generale privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor  mintale;
• conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor;
• creșterea accesului la informații pentru:
• îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu  tulburări  mintale;
• aplicarea testelor de  screening în cabinetele medicilor de familie.

La nivel județean se vor organiza următoarele activități de informare despre problematica tulburărilor mintale:

• Transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină de familie prin intermediul poştei electronice;
• Instruirea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorii sanitari în cadrul ședinței lunare;
• Organizarea în săptămâna 27-31 ianuarie 2020, la Roman a unei întâlniri cu medici de familie, medici psihiatri, personal medical din școli;
• Postarea pe site-ul DSP Neamţ și pe pagina de facebook a compartimentului a comunicatului de presă și a unor materiale grafice (infografic, postere, pliante).

Ministerul Sănătăţii asigură finanţarea și coordonarea organizării campaniei.

• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Analiză de situație (PDF, 1,4 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Informare despre eveniment (PDF, 2,3 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Infografic (PDF, 2,3 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Pliant MALADIA ALZHEIMER (PDF, 18,9 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Pliant AUTISMUL (PDF, 9,9 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Pliant DEPRESIA (PDF, 8,6 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Poster populație (PDF, 1,8 MB)
• Campania „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” 2020 - Poster profesioniști (PDF, 2,0 MB)

• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Analiză de situație (PDF, 6,4 MB)
• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Infografic (PDF, 1,7 MB)
• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Pliant adresat femeilor însărcinate sau care doresc să devină mame (PDF, 14,1 MB)
• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Recomandări pentru adolescenți (PDF, 10,6 MB)
• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Poster destinat adolescenților (PDF, 3,1 MB)
• Campania „Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!” 2020 - Poster destinat femeilor însărcinate sau care doresc să devină mame (PDF, 3,8 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania „PROTEJEAZĂ-ȚI SĂNĂTATEA! SĂNĂTATEA REPRODUCERII – DREPTUL ȘI RESPONSABILITATEA TA!”, Februarie 2020

03.02.2020

În luna februarie Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, organizează campania “Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – Dreptul și responsabilitatea ta!”, campanie care aduce în atenția publică problematica sănătății reproducerii pentru adolescenți și femeile gravide și are ca obiectiv creșterea nivelului de informare al acestora despre: contracepție, importanța planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile și complicațiile acestora, bolile cu transmitere sexuală.

Sănătatea reproducerii definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia, se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.

În perioada 2007-2017, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Acest aspect este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Fenomenul „copiilor cu copii” - , mai multe nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale – este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează doar la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile.

În anul 2017 România era pe primul loc în UE în ce priveşte numărul de naşteri înregistrate la adolescente cu vârste sub 15 ani, reprezentând 9,78 % din totalul naşterilor, conform datelor Eurostat. Comparativ cu anul 2017, în 2018, a crescut numărul și ponderea gravidelor cu vârsta sub 15 ani, o grupă de vârstă de mare risc pentru mamă şi copil, care necesită monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii.

În județul Neamț, în cabinetele medicilor de familie, în anul 2018 au fost luate în evidență 14 gravide cu vârsta sub 15 ani (5 din mediul urban și 9 din mediul rural), iar în anul 2019 au fost luate în evidență 11 gravide cu vârsta sub 15 ani (6 în mediul urban și 5 mediul rural).

În judeţul nostru datele statistice referitoare la numărul avorturilor se prezintă astfel:

La nivel județean se vor desfășura următoarele activități referitoare la problematica sănătății reproducerii:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari şi reţeaua de medicină școlară din județ prin intermediul poştei electronice;
• instruirea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi în cadrul ședinței lunare, invitat fiind medicul de la Cabinetul de Planificare familială din cadrul A.I.S. al S.J.U. Piatra Neamț;

• organizarea în data de 13 februarie 2020, ora 12.00, la Clubul SJU Piatra Neamț a unui atelier de lucru pentru un grup de elevi ai Şcolii Postliceale Sanitare Piatra Neamţ, în colaborare cu medicul de la Cabinetul de Planificare familială din cadrul A.I.S. al S.J.U. Piatra Neamţ;
• activități de informare-educare a adolescenților desfășurate de personalul Compartimentului de Evaluare și Promovare a Sănătății la Colegiul Național ”Ghe. Asachi”, Liceul Tehnologic Economic Administrativ din Piatra Neamț, Colegiul Național „Roman Vodă” și Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Roman;
• activități de informare-educare a adolescenților și a femeilor gravide desfășurate de asistenții medicali comunitari;
• postarea pe site-ul DSP Neamţ și pe pagina de facebook a compartimentului a comunicatului de presă și a materialelor grafice (infografic, postere, pliante) primite de la INSP București.

Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică București.

• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Analiză de situație (PDF, 1,2 MB)
• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Rezultate Studiu de evaluare a practicilor pentru menținerea sănătății orale, ianuarie 2020 (PDF, 793 KB)
• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Infografic (PDF, 2,4 MB)
• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Pliant (PDF, 27,9 MB)
• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Poster adulți (PDF, 3,8 MB)
• Campania SĂNĂTATEA ORALĂ „Spune Aaa! Împreună pentru sănătatea orală!” 2020 - Poster copii (PDF, 4,4 MB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania IEC „ZÂMBEȘTE CU ÎNCREDERE. SĂNĂTATE ORALĂ PENTRU TOȚI!”, martie 2020

02.03.2020

În luna martie, Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății finanțează și organizează campania „Zâmbește cu încredere. Sănătate orală pentru toți!”, campanie care aduce în atenția publică problematica sănătății orale pentru populația generală (inclusiv copii și adolescenți) și are ca obiective generale creşterea numărului de persoane informate privind importanţa sănătăţii orale şi riscurile neglijării acesteia, a celor care adoptă comportamente sănătoase în vederea menţinerii sănătăţii orale precum și formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi şi de exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere, disconfort sau boli cranio-faciale complexe.

Ultimul studiu efectuat în România de specialiștii I.N.S.P. București, în luna ianuarie 2020, prin aplicarea unui chestionar anonim cu 23 de întrebări, administrat online timp de 10 zile, la care au participat 4592 de respondenți, referitor la evaluarea practicilor privind menținerea sănătății orale arată că în ceea ce privește frecvența spălării zilnice pe dinți 18 % dintre participanți se spală de mai puțin de două ori pe zi pe dinți, 33,7 % se spală mai puțin de două minute pe dinți și doar 33,6 % după ce mănâncă în maximum 15 minute. Numai 70,2 % din respondenți au fost instruiți cu privire la tehnica corectă de periaj al dinților și doar 28,2 % își schimbă lunar periuța de dinți. Referitor la mijloacele utilizate pentru asigurarea igienei orale: 1,9 % nu utilizează pastă de dinți, doar 57,3 % utilizează o pastă de dinți cu fluor, 24,7 % folosesc doar periuța de dinți, 55,6 % folosesc apa de gură și 29, 5 % ața interdentară. Un procent relativ mare, 48,7 % utilizează guma de mestecat ca mijloc de asigurare a igienei orale, iar 24,9 % folosesc scobitori. În ceea ce privește starea de sănătate orală doar 27,6 % dintre participanții la studiu au afirmat că în ultimul an nu au avut nici un disconfort la nivelul dinților și doar 15,9 % se duc de două ori pe an la control la medicul stomatolog. Referitor la consumul de produse dulci, alcool și fumat: doar 50,4 % dintre respondenți nu consumă zilnic dulciuri, 53,4 % nu consumă zilnic băuturi acidulate îndulcite și 61, 3 % nu consumă deloc băuturi alcoolice, iar 20,1 % dintre participanții la studiu fumează.

În anul 2018, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind asigurarea populaţiei cu personal medical, numărul medicilor dentişti a fost de 16457 persoane (cu 5,1% mai mulți faţă de anul precedent). Dintre aceștia, 1619 lucrau în sectorul public și 14034 în sectorul privat.

Repartizarea pe judeţe a personalului sanitar în anul 2018 evidenţiază că cel mai mare număr de medici dentişti s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (3142) în timp ce numărul cel mai mic de medici s-a înregistrat în judeţul Giurgiu (79). În anul 2018, numărul populaţiei ce a revenit, în medie, la un medic dentist a fost de 1187 locuitori la un medic dentist, faţă de 1252 locuitori în anul precedent.

În județul Neamț, în anul 2019 și-au desfășurat activitatea 315 medici dentiști (236 în mediul urban și 79 în mediul rural) față de 282 de medici dentiști în 2018 (221 în mediul urban și 61 în mediul rural).

Campania este implementată la nivel județean de către Direcția de Sănătate Publică a

județului Neamț prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății și va include următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
• activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul medical din cabinetele şcolare;
• activităţi de informare-educare în comunităţi derulate de asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari;
• activităţi de informare-educare în unităţi de învăţământ derulate de personalul Compartimentului de Evaluare și Promovare a Sănătății;
• tipărirea și distribuirea de postere și pliante în unități medico-sanitare, unități de învățământ, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari pentru comunitățile de romi din județ;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică. 

• Campania „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!” 2020 - Analiză de situație (PDF, 1,4 MB)
• Campania „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!” 2020 - Infografic (PDF, 1,7 MB)
• Campania „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!” 2020 - Poster (PDF, 2,5 MB)
• Campania „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!” 2020 - Poster (PDF, 976 KB)

COMUNICAT DE PRESĂ - Campania „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!”, mai 2020

28.05.2020

Slogan „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!”, mai 2020

Cancerul reprezintă de departe una din principalele cauze de deces în România. Diagnosticat cel mai adesea la vârste medii și înaintate, numărul persoanelor care suferă de această boală este tot mai ridicat.

Astfel, numărul cazurilor noi de cancer depistate în cabinetele de oncologie în perioada 2009-2018 a crescut de la 60693 (2009) la 61780 (2018), incidenţa cazurilor în aceeaşi perioadă, variind între 298,0‰oo locuitori şi 317,3‰oo locuitori. Prognoza privind incidența până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 337,0‰oo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată prevenției acestei boli prin screening-uri, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală.

În judeţul Neamţ, în cursul anului 2019 s-au înregistrat 1854 cazuri noi de cancer (816 în mediul urban și 1038 în mediul rural) comparativ cu anul 2018 când s-au înregistrat 1846 cazuri noi de cancer (820 în mediul urban și 1026 în mediul rural)

În anul 2019, cele mai multe cazuri noi au fost de cancer bronhopulmonar (244 cazuri), urmat de cancer colorectal (227 de cazuri), cancerul prostată (162 de cazuri) și de sân (143 de cazuri).

La sfârşitul trimestrului I 2020 s-au înregistrat 507 cazuri noi de cancer (226 în mediul urban și 281 în mediul rural) și erau rămaşi în evidenţa cabinetului judeţean de oncologie, 13.501 de bolnavi cu cancer (7109 în urban şi 6392 în rural).

În anul 2019 s-au înregistrat 1136 decese prin cancer (434 în urban şi 702 în rural), iar în primul trimestru al anului 2020 s-au înregistrat 304 decese (126 în mediul urban și 178 în mediul rural).

Desfășurată sub sloganul „Și un deces prin cancer e prea mult! Protejează-ți sănătatea ta și a celor din jur!”, campania privind cancerul are ca temă în 2020, Protejarea sănătății pacienților oncologici în perioada pandemiei COVID -19.

Scopul campaniei este de conștientizare a persoanelor cu afecțiuni oncologice în ceea ce privește riscurile acestora în cursul pandemiei COVID-19.

Campania are ca obiective creșterea nivelului de informare a pacienților oncologici asupra:

• Vulnerabilității acestora în fața infecției COVID-19
• Măsurilor de prevenție în cursul pandemiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2

Mesajele principale ale campaniei sunt:

• Pacienții oncologici sunt grupuri populaționale aflate la risc în contextul pandemiei cu SARS-Cov-2!
• Pacienții oncologici necesită măsuri crescute de protecție pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus!
• Dacă ați fost diagnosticat cu o boală oncologică, stați acasă pe cât de mult posibil! Pentru a proteja viața dvs și a celor din jur, renunțați la deplasările care nu sunt absolut necesare în perioada pandemiei cu noul coronavirus!

Având în vedere situația epidemiologică existentă, Direcția de Sănătate Publică a județului Neamț, prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății, va realiza următoarele activități:

• transmiterea materialelor informative pe această temă primite de la INSP București către reţeaua de mediatori sanitari/asistenţi medicali comunitari din judeţ şi reţeaua de medicină şcolară prin intermediul poştei electronice;
• postarea pe site-ul D.S.P. Neamţ şi pe pagina de facebook a compartimentului a comunicatului de presă și a materialelor primite de la I.N.S.P. Bucureşti.

Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică.

• Protejează-ți sănătatea! Ghid de utilizare optimă a produselor de protecție a plantelor (pesticide agricole) - pliant (PDF, 537 KB)
• Protejează-ți sănătatea! Utilizează optim produsele de protecție a plantelor (pesticide agricole) - poster (PDF, 782 KB)
• Protejează-ți sănătatea! Utilizează optim produsele de protecție a plantelor (pesticide agricole) - broșură (PDF, 1,4 MB)

• Campania „Luna națională a informării despre efectele activității fizice”, septembrie 2020 - Analiză de situație (PDF, 7,8 MB)